Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT.

10 iunie 2018

Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT. Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT.

14 noiembrie 2014. Centrul orașului Moscova, Federația Rusă. Un bărbat bine făcut, cu siluetă de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru genți imense. În genți erau 17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar BC „Victoriabank” SA. Cel care a primit genţile cu bani era Veaceslav Platon…

***

Consultând zeci de surse și sute de pagini de arhivă, deschisă sau secretizată și mii de documente bancare, scurse de sursele noastre de la Chișinău, Moscova și Kiev, vom pune în premieră evenimentele cap la cap, pentru a obţine pentru prima dată tabloul clar al schemei, cu probe şi conexiuni foarte clare. La fel în premieră absolută vom face o expunere detaliată a tuturor autorilor Furtului Miliardului, cu indicarea ponderii fiecăruia, cu sume exacte, în comiterea Jafului Secolului.  Astfel ne propunem să descurcăm ceea ce au încurcat serviciile speciale de la Moscova, să adunăm în premieră, din elementele de puzzle pe care le avem la dispoziție, tabloul general al atacului la sistemul financiar-bancar al Moldovei, să descoperim legăturile acestui atac cu politicul de la Moscova şi Chișinău și să pornim împreună în căutarea Miliardului pierdut.

Vom demonstra ca „Laundromatul Rusesc” şi „Furtul Miliardului” din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt de fapt două elemente ale aceleiaşi operaţiuni coordonate de la Moscova, având la bază aceiaşi inginerie financiară, schema de spălare a banilor pusă în aplicare de serviciile speciale ruseşti prin intermediul lui Veaceslav Platon, având ca mod de operare două spălătorii financiar-bancare la Chişinău, coordonate din acelaşi centru de comandă. În această investigaţie urmează să deconspirăm împreună schema Miliardomatului rusesc din Moldova, să înţelegem care au fost scopurile urmărite de cei care au elaborat-o, să administrăm probe, zeci de acte semnate de Veaceslav Platon, scrisori electronice şi extrase din sute de documente bancare care au ajus la dispoziţia noastră. Vom analiza împreună modul de operare a lui Veaceslav Platon, cum era coordonat de serviciile speciale ruseşti şi acoperit de liderul PLDM de atunci Vlad Filat și cum a fost el racolat, împreună cu Ilan Shor în schemă, dar şi cum a fost aleasă „Banca de Economii” în calitate de ţintă principală a atacului. Vom vedea împreună cum lăcomia unor politicieni de la Chişinău i-au lăsat atraşi într-un joc senzaţional de periculos, cu soarta ţării pe care au condus-o. Întreaga operațiune era coordonată de FSB și se făcea pentru falimenarea țării înainte de alegerile parlamentare din 2014.

În consecinţă, urmează să înţelegem de ce operaţiunea serviciilor speciale ruseşti a escaladat în cel mai mare conflict diplomatic din istoria relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă şi cum serviciile de la Moscova încearcă acum cu disperare să şteargă urmele operaţiunii şi să influenţeze investigaţiile internaţionale, inclusiv ancheta companiei Kroll. Ancheta acestei  companii internaţionale, fiind contractată de Banca Naţională a Moldovei pentru a lămuri lucrurile şi a ajuta la recuperarea banilor furaţi, nu a adus nimic nou şi s-a limitat, după ani buni de aşteptare, la o simplă expunere de evenimente şi companii implicate episodic în circuitul banilor, în mare parte deja cunoscute în spaţiul public, fără însă a descifra schema şi actorii importanţi care au coordonat atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc.

De cine s-a temut Kroll? De ce Kroll doar a imitat o investigație? De ce a ales să se limiteze în a pune grămadă niște companii și oameni din mediul de afaceri, fără însă a se aprofunda în deconspirarea schemei și a prezenta probe reale, încercând să inducă și mai multa confuzie în subiectul fraudei și sa nu-și asume nici o responsabilitate? De ce Kroll a menajat unii raideri, dar, și mai grav, unii prim miniștri de la Chișinău? De ce Kroll s-a temut sa spună ceea ce a descoperit încă de la primii pași ai investigației, dovezi care indica fără îndoială că furtul miliardariului nu este altceva decât o continuare a Laundromatului Rusesc, o spălătorie uriașă de bani? De ce Kroll s-a temut sa spună lucrurilor pe nume? De ce Kroll s-a temut de ruşi, după ce a publicat inițial câteva elemente, câţiva paşi timizi spre Adevăr, prezentând aceleași companii, implicate atât în furtul miliardardului, cât și în Laundromatul Rusesc? Vom prezenta în ancheta noastră legături și probe care vor da răspunsuri și la aceste întrebări. 

14 noiemrie 2014. Centrul orașului Moscova, Federația Rusă. Un bărbat bine făcut, cu siluetă de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru genți imense. În genți erau 17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar BC „Victoriabank” SA. Cel care a primit genţile cu bani era Veaceslav Platon, un cetățean rus care deține și cetățenia Ucrainei și Republicii Moldova, agent FSB supranumit de presa rusească “raiderul nr.1 în CSI”. Celălalt acum o oră se întâlnise cu șeful său, cetățeanul rus Serguey Lobanov, de la care preluase gențile cu bani. Lobanov este ginerele lui Andrei Belianinov, șeful Serviciului Vamal Federal al Rusiei, apropiat al lui Vladimir Putin, fost rezident al serviciului sovietic de spionaj KGB (predecesorul FSB) în Republica Democrată Germană, unde a fost coleg cu președintele rus.

Cu doar o zi înainte, la 13 noiembrie 2014 compania off-shore „Insidown Ltd” din Cipru, controlată de Lobanov, transfera alte 12,5 milioane de dolari pe conturile acționarilor interpuși ai lui Veaceslav Platon de la banca moldovenească BC „Victoriabank” SA. Banii transmiși de Lobanov lui Platon erau prețul pentru pachetul majoritar de 38% de acțiuni ale băncii, tranzacționate prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei în baza unui contract de brokeraj încheiat de Serguey Lobanov cu BC “Moldova Agroindbank” SA, o altă bancă moldovenească aflată sub controlul lui Platon. Tranzacția fusese aranjată la Chișinău de angajatele lui Platon Stela Pahomi și Aliona Stașevskaia (rețineți acest nume), cu Ilan Shor, oligarh moldovean, președinte al celei mai mari bănci din Republica Moldova,“Banca de Economii” SA (BEM), plasat de FSB în anturajul lui Vlad Filat, șeful Partidului Liberal Democrat din Moldova, partid care guverna la Chișinău.

 

 

Cu puțin timp înainte, în aprilie 2014, BEM, fosta bancă aflată sub controlul statului moldovean, fusese adusă sub controlul „VneshEkonomBank” (VEB) de la Moscova, corporație de stat a Rusiei cu funcții de bancă de dezvoltare, condusă de prim-ministrul rus Dmitri Medvedev. „VneshEkonomBank” a preluat acțiunile BEM prin compania afiliata VEB Capital. Mai jos urmează să vedem cum compania VEB Solutions Limited, o altă membră a  Grupului VEB, peste 6 luni, în noiembrie 2014, urma să se implice direct în furtul banilor din sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova, printr-o inginerie financiară gândită și aplicată de Veaceslav Platon împreună cu apropiatul său Aleksei Sobolev, juristul Grupului VEB de la Moscova. Se întâmpla după ce la 29 august 2013, în urma unei emisii suplimentare de acțiuni, guvernul de la Chișinău îi cedase banca lui Shor, care cumpărase de la același Veaceslav Platon acțiunile de la BEM controlate de acesta, plătindu-i 19,5 milioane de dolari.

Gențile cu milioane de dolari transmise între doi agenți ai FSB, în plin centrul Moscovei, la 1317 km de Chișinău, pentru pachete de acțiuni ale băncilor moldovenești, marchează operațiunea care avea să intre în istoria ingineriilor financiare cu numele de Laundromatul Rusesc, în care în doar 4 ani, între 2010 și 2014, Veaceslav Platon a spălat de la Moscova prin Moldova, Ucraina, Kirghizia și Kazahstan nu mai puțin de 70 de miliarde de dolari, o spălătorie gigantică pornită sub controlul serviciilor speciale rusești, care a secat sistemul bancar al Republicii Moldova și a adus-o în prag de faliment în urma dezastrului care avea să se numească “Jaful Secolului”.

Iscusința cu care operațiunea a fost elaborată și adusă la perfecțiune în birourile de pe Lubyanka, în care acum se descurajează cu brutalitate orice încercare de a investiga ingineria financiară, dar și conexiunile strânse ale schemei cu interesele Kremlinului, reflectate în luptele ultimilor ani din ringurile politice de la Astana, Bishkek, Chișinău sau Kiev, pe alocuri transpuse pe câmpuri de luptă pe bune, cu tancuri, împușcături și explozii, sau atacuri cu gaze toxice în suburbiile Londrei, au făcut ca nici autoritățile și nici presa să nu reușească până în acest moment să aibă o analiză complexă a schemei financiare, abordând-o fragmentar și episodic, ratând astfel imaginea de complex prin abordarea separată a Laundromatului Rusesc și a “Jafului Secolului”, numit și “Furtul Miliardului”. Sunt de fapt două elemente ale aceleiași operațiuni, având aceiași protagoniști și instrumente, de la spălătoria gigantică pornită din centrul Moscovei și rotită în băncile din Chișinău, preluate prin atacuri raider și transformate în mașini de spălat financiare și până la scoaterea prin centrifugile acestora a banior din sistemul bancar.

Totul a început în toamna lui 2009, când în Rusia erau în toi mega-proiectele pentru pregătirea Olimpiadei din Sochi-2012, proiecte din care erau spălate miliarde de dolari de către afaceriștii apropiați de Kremlin, care se împărțeau generos cu protectorii din serviciile speciale, poliție sau funcționarii corupți de la Moscova. Miliarde de dolari murdari erau adunați din schemele de corupție din vama rusă, dar și în “casieria” de la Moscova a rakeților din sindicatul interlop „Solntsevskaya Bratva” sau alte subdiviziuni ale “Mafiei Rusești”. Era plină și “vistieria neagră” a clanului șefului Căilor Ferate Ruse (RJD) Vladimir Yakunin, apropiat și fost coleg al lui Vladimir Putin în KGB. Fostul spion sovietic rezident în SUA și anturajul său pompau în buzunarele lor private miliarde de dolari din RJD.

Schema clasică de spălare a banilor, aplicată ultimii ani de afaceriștii și bancherii ruși, prin transferuri făcute în afara țării pentru importuri fictive, începuse să devină tot mai scumpă, pentru că intra tot mai des în vizorul Băncii Centrale a Rusiei, dar și a vameșilor și polițiștilor ruși, care cereau de la afaceriști comisioane tot mai mari. Asta i-a făcut pe proprietarii banilor murdari de la Moscova să caute alte spălătorii, care le-ar scoate cashul sau banii ajunși ilegal în conturi, la Londra sau în vreun paradis financiar, departe de ochii fiscului rusesc sau ai contabililor lui Putin.

Și soluția a venit. Tocmai din Republica Moldova, de la Chișinău. Acolo unde agentul FSB și prin cumul raiderul Veaceslav Platon, pomenit mai sus, devenise proaspăt deputat în parlament, fotoliu pentru care a plătit un milion de dolari președintelui partidului Alianța Moldova Noastră Serafim Urechean, ispravă cu care chiar el s-a lăudat cinic presei. „Un judecător moldovean costă mai ieftin decât un vameș rus”, așa i-a explicat schimbarea metodei de spălare a banilor un afacerist de la Moscova, cu experiență în domeniu, lui Roman Anin, jurnalistul rus de la Novaya Gazeta care a fost primul care a demascat la nivel global și dezvăluit în presă, la 22 august 2014,  spălarea a 21 miliarde de dolari prin Laundromatul Rusesc, după ce fusese alertat de colegii săi de la Chișinău din rețeaua internațională OCCRP. Aceştia aflaseră că procurorii moldoveni au intentat în februarie 2014  un dosar penal pe faptul spălării banilor din Rusia prin Republica Moldova.

O țărișoară care în 2009 avea un PIB de sub 5 miliarde de dolari și un aparat de stat, sistem judecătoresc și clasă politică foarte expuse la corupere ieftină, a căzut ușor pradă lui Platon, care avea în dotare imensele resurse financiare murdare de la Moscova, dar și contactul cu rețeaua de agenți ai FSB-ului. La acel moment Platon era deja bine cunosut în spațiul public prin atacurile raider pe care le-a operat în Ucraina și Republica Moldova. Procuratura de la Chișinău i-a intentat în repetate rânduri în anii 2000 dosare penale, de care însă a reușit de fiecare dată să fugă, ascunzându-se în țara vecină, la Kiev, unde era protejat de relațiile de prietenie cu fiul fostului președinte Viktor Yanukovici și cumpărându-și uterior libertatea prin mituirea persoanelor influente din anturajul președintelui Vladimir Voronin.

Totodată, problemele permanente cu legea l-au făcut să-și “cumpere” magistrați în diverse instanțe de judecată moldovenești și să întrețină o întreagă piramidă de judecători și executori judecătorești, care îi acorda la necesitate protecție, dar și pe care o folosea în atacurile raider pe care le opera la întreprinderile pe care punea ochiul. La un moment dat lui Veaceslav Platon îi era subordonat întregul sistem de judecătorii economice din Moldova, condus de apropiatul său Aurel Colenco, președinte al Curții de Apel Economice de la Chișinău.

 

 

La 22 iulie 2011 instanțele economice moldovenești au fost lichidate, din cauza abuzurilor admise de acestea. Anume prin această schemă Platon preluase și ulterior falimentase întreprinderea SA “MoldCarton” și practic întreaga industrie moldovenească de zahăr.

Dincolo de interesul pentru ingineriile financiar-bancare, Veaceslav Platon făcea pasiune pentru contrabanda neagră și “sură”, cu carne și pește, un business pentru care în timpul guvernării comuniste se dădeau lupte grele între afaceriștii din anturajul lui Voronin. Prin apropiatul său Nicolai Curtoglo (rețineți acest nume!), ambii fiind originari din Căușeni, o localitate amplasată la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, în preajma zonei transnistrene, Platon a aranjat fluxuri de contrabandă cu carne și pește prin frontiera moldo-ucraineană, inclusiv pe perimetrul transnistrean, care îi aduceau milioane de dolari lunar. Contactele din FSB-ul de la Moscova îi asigurau protecția schemelor de contrabandă de către regimul separatist de la Tiraspol și respectiv de „vama transnistreană”, controlate de Rusia.

De menționat că domnul Curtoglo (în poza de mai jos) este nimeni altul decât soțul Olgăi Bondarciuc, notarul de care Platon a încercat cu disperare să ne asigure că nu îl leagă nimic, încercând să o atribuie în lista de prieteni a lui Plahotniuc. Poza de mai jos ne demonstrează contrariul, că anume Platon era legat printr-o pritenie srânsă cu familia Curtoglo-Bondarciuc.

 

 

 

Prin intermediul lui Curtoglo, Platon controla un întreg holding de întreprinderi specializate în importul ilegal de carne și pește, “Combinatul de Carne din Ungheni”, o cotă de 1/3 din “Carne-Sud” SRL din Taraclia, dar și “Neghina Com” SRL și ”Stealz” SRL (rețineți denumirile acestor companii!) din Chișinău, ambele amplasate pe aceiași adresă, str. Valea Bîcului 5/1, sediul fostei întreprinderi “MoldResurse”. Întreprinderile din Chișinău erau administrate de Lilia Neghina și respectiv Tudor Vrabie, dar ambele aveau același contabil, Lucia Lupușor, apropiată a lui Platon. Prin același interpus, Curtoglo, Veaceslav Platon  privatizase în anul 2006 hotelul “Național” din centrul Chișinăului, rămas ruină până în prezent.

Obosit să-i plătească de fiecare dată lui Voronin pentru libertate, Platon și-a cumpărat-o în 2009 prin funcția de deputat, asigurându-și astfel imunitate parlamentară. Recunoaște asta chiar la Natalia Morari in emisiune. La acel moment el deținea deja “MoldIndConBank”-ul de la Chișinău, controlat prin interpuși, încă din 1994. Cu imunitate de deputat, cu o piramidă de judecători moldoveni controlați, cu o bancă la dispoziție la Chișinău și cu protecție în FSB, Veaceslav Platon a devenit omul perfect pentru baronii de la Moscova, care le poate spăla și astfel legaliza miliardele de dolari furați. 

Funcția de deputat a lui Platon i-a asigurat Laundromatului Rusesc și acoperirea politică necesară, Moldova fiind guvernată la acel moment de o alianță fragilă, în care prima vioară era PLDM-ul condus de Vlad Filat, pe care Platon îl cunoștea foarte bine încă din 1998. Pe atunci primul conducea departamentul privatizării în guvernul Sturza, iar activitatea principală a celui de al doilea era preluarea de la stat a întreprinderilor și falimentarea acestora. Alianța de guvernare era construită pe târguri permanente de interese, funcții și trafic de influență, care tocmai erau ocupațiile preferate ale raiderului Platon. Avea acoperirea fracțiunii Alianței Moldova Noastră, care a devenit parte a alianței de guvernare și în care și-a cumpărat un loc de deputat. Având în mânecă asul votului fracțiunii în parlament, raiderul a știut să-și negocieze la sânge interesele cu prim-ministrul Vlad Filat.

Cumpărându-și încă pe timpul guvernării comuniste protecția adjunctului șefului Serviciului de Prevenire și Spălare a Banilor a CCCEC, ulterior CNA, Mihail Gofman, căruia îi plătea lunar salariu în plic, Platon spera ca Laundromatul Rusesc să fie acoperit de acesta, astfel încât schema să nu fie observată de alte instituții, fiind păstrată în mare secret. Totul a mers ca pe roate la primele operațiuni, prin care erau spălate sume relativ mici de bani, lucrurile complicându-se mai târziu, când poftele lui Veaceslav Platon, dar și ale beneficiarilor de la Moscova au început să crească.  

Schema lui Veaceslav Platon, care era de două ori mai ieftină decât cea aplicată anterior la Moscova, îi costa pe beneficiarii ruși între 2 și 4% din suma spălată și era una simplă, dar acoperită de sute de hârtii și gândită astfel încât fiecare parte componentă urma să-și exercite funcțiile fără a vedea acțiunile celeilalte.

Erau implicate jurisdicțiile a 4 state, Federația Rusă, Republica Moldova, Letonia și statul în care își vroia spălați banii beneficiarul de la Moscova, de obicei fiind vorba de paradisuri fiscale sau state de maximă atracție din Occident, de la Marea Britanie şi Franța sau Italia și până la SUA. Totul începea de la un contract de împrumut, de sute de milioane de dolari, la prima vedere legal, îcheiat între două companii, cel mai des rezidente ale Marii Britanii. De ce anume Marea Britanie? Din nou, simplu. Pentru că Londra este destinația preferată a oligarhilor și corupților de la Moscova. Acolo își cumpără imobile, în care oișnuiesc să-și petreacă weekendurile, încolo pleacă rușii bogați în shopping tripuri și își trimit încolo odraslele la studii. Strada Bishops Avenue, numită la Londra și “Râul miliardarilor”, este împânzită cu case de lux ale oligarhilor din Rusia și CSI.

 

Vezi schema lui Anin care descrie Laundromatul Rusesc:

 

Contractul încheiat între cele două companii britanice era de fapt unul fictiv. Ele erau recent înregistrate, nu dețineau active și nu desfășurau nicio activitate. În calitate de fidejusori, care garantau restituirea împrumutului, figurau companii din Rusia, care la fel reprezentau „întreprinderi-fantomă”, recent înregistrate și cetățeni moldoveni, de regulă socialmente vulnerabili. Anume acești bieți moldoveni, care de obicei erau remunerați cu câte 100-300 de dolari, sau nici idee nu aveau că din numele lor au fost semnate contracte cu sume de 8 zerouri tocmai la Londra, fiind elementar amăgiţi, asigurau implicarea în schemă a jurisdicției Republicii Moldova, astfel încât să poată fi folosiți judecătorii moldoveni, subordonați lui Platon.

Astfel, locuitorul sectorului Râșcani din Chișinău Andrei Abranov, născut în 1983, a fost racolat în schemă în anul 2010 de către angajatul lui Platon Oleg Cervatiuc, nepotul Alionei Stașevskaia (cea menționată mai sus), pe care-l cunoștea din copilărie. Ultimul i-a spus că a fost rugat la serviciu să adune semnături pentru o acțiune colectivă în judecată. Cervatiuc i-a mai spus că și el a semnat cererea de chemare în judecată și l-a rugat și pe Abranov s-o semneze, asigurându-l că nu riscă nimic. Acesta a semnat documentul, care reprezenta o acțiune care urma să fie depusă la Judecătoria Râșcani din Chișinău. Peste câteva luni, Abranov a fost telefonat de Cervatiuc, care l-a invitat la o întâlnire, în timpul căreia i-a dat 100 de dolari și i-a comunicat că “ei au câștigat judecata”, cerând totodată copia pașaportului lui Abranov, “pentru formalități”. Cervatiuc a luat pașaportul lui Abranov, pe care i l-a întors a doua zi. În rezultat, a apărut miraculoasa ordonanță judecătorească, în care Abranov, în calitate de fidejusor garanteaza restituirea unei sume de 180 milioane de dolari. integral aici.

 

 

Veaceslav Bass, născut în 1983, a fost racolat în septembrie 2011, de către același Oleg Cervatiuc. Cei doi la fel au copilărit împreună. Ultimul i-a propus lui Bass să câștige ușor niște bani. Tot ce trebuia să facă acesta era să semneze niște acte, fapt pentru care va primi 300 de dolari. Bass a acceptat. La scurt timp la el acasă au venit doi oameni trimiși de Cervatiuc și Veaceslav Bass a semnat câteva documente printate, fără ca măcar să le citească, fiind cu gândul doar la banii pe care urma să-i primească. Peste câteva zile s-a întâlnit cu Cervatiuc, care i-a transmis 300 de dolari și i-a explicat că totul este legal, actul pe care l-a semnat va contribui la recuperarea unei datorii de la o firmă la alta, iar Bass nu are nicio obligațiune și nu riscă nimic. Totodată, Cervatiuc i-a zis că mai târziu va putea să mai câștige bani, dacă va dori, după aceiași schemă. Bass a plecat pe jumătate de an în Canada, a revenit și în primăvara anului 2013, având nevoie de bani pentru a pleca din nou, l-a telefonat pe Oleg Cervatiuc. Acesta l-a invitat la întâlnire în centrul Chișinăului, unde l-a rugat să semneze o foaie de hârtie în alb. Având încredere în Cervatiuc, cu care a copilărit împreună, Bass a semnat foaia curată de hârtie, primind din nou 300 de dolari, după care a plecat în Canada. După, apare o alta ordonanță în care scrie că sărmanul Bass trebuie să restituie suma astronomică de 400 de milioane de dolariintagral aici.

 

Ulterior, Bass a primit o scrisoare de la un executor judecătoresc, Svetlana Mocan, care îl invita în biroul său, fapt despre care l-a informat pe Cervatiuc. Acesta din urmă i-a spus să nu-și facă griji și că el va aranja ca Bass să nu meargă la executor, ceea ce confirmă faptul că acțiunile executorilor judecătorești erau coordonate de Veaceslav Platon și oamenii săi.

Dumitru Vartic, născut în 1984, este al treilea vecin și respectiv a treia victimă a lui Oleg Cervatiuc. În 2011 Cervatiuc i-a propus primului să câștige niște bani. Vartic trebuia doar să-i dea pașaportul său, acesta urma să facă o copie și “în cazul în care pașaportul va fi potrivit” îi va plăti, fără a-i explica pentru ce urma să fie potrivit pașaportul. Vartic a căzut în plasa lui Cervatiuc, dându-i pașaportul. A doua zi acesta i l-a restituit și i-a zis că pașaportul său nu se potrivește și respectiv nu-i va plăti. În cazul lui Vartic prietenul său din copilărie a fost și mai cinic ca în primele două cazuri, or acesta i-a folosit identitatea în schemă și i-a falsificat semnătura, fără a-i da măcar un bănuț, despre ce primul va afla tocmai peste 3 ani, în februarie 2014, când toți cei trei vecini ai lui Cerevatiuc au fost citați de procurorii moldoveni. Mare i-a fost mirarea lui Vartic când a aflat că el a ramburast solidar 200 milioane USD companiei Seabon LTD. integral aici.

 

 

Abia atunci cei trei au aflat că au semnat acte de sute de milioane de dolari în interesul companiilor “Seabon Limited” și „PR-Vert System Ltd”, controlate de Veaceslav Platon. Acest lucru poate fi ușor demonstrat analizând contractele de mai jos, unde vedem cum Seabon LTD., îi vinde utilaj medical companiei ÎCS Infoart International SRL cu 6,3 milioane de USD. integral aici.

 

Poate nu ar fi nimic suspect până aici, daca n-am fi reușit să gasim contractul de fidejusiune, cu semnătura lui Platon, prin care Raiderul nr.1 din CSI garanta rambursarea creditului de 6 milioane USD a ÎCS Infoart International SRL de la Victoriabank în decembrie 2011. integral aici.

 

 

Fiind sunat de cei trei după ce au fost citaţi de procurori, Cervatiuc le-a zis să nu-și facă griji, că cel mai probabil e vorba de o greșeală și că le va da un avocat care să-i ajute. Ca prin minune, Cervatiuc i-a dat lui Veaceslav Bass numărul de telefon al lui Andrei Beruceașvili, unul din avocații de curte ai lui Platon. Totodată, Cervatiuc i-a sugerat lui Bass să le zică procurorilor o legendă, conform căreia acesta a semnat actele fiind rugat de cineva cu care s-a întâlnit aflându-se la odihnă peste hotare, dar și să confirme doar două semnături, iar despre restul să zică, că nu le recunoaște, sau nu ține minte exact dacă a semnat sau nu.

Fidejusorii moldoveni amăgiți realizau o parte importantă a schemei lui Platon. Ulterior, la un moment dat compania britanică se adresa în instanța din Moldova cu o acțiune împotriva fidejusorilor, cetățeanul moldovean și întreprinderea rusească. Reprezentanții acestora recunoșteau în instanță datoria în baza contractului fictiv, iar judecătorii emiteau rapid hotărâri de încasare a datoriei de la întreprinderea de la Moscova. Titlurile executorii erau transmise doar executorilor judecătorești controlați de Veaceslav Platon, fapt demonstrat de conturile pe care aceștia le deschideau, doar în „MoldIndConBank”-ul său. Exact în aceiaşi bancă, ca prin minune, își deschideau conturi și întreprinderile debitoare rusești.

În baza titlurilor executorii emise, firmele rusești transferau imediat miliarde de ruble rusești pe conturile executorilor judecătorești din „MoldIndConBank”, care în aceiași, sau cel târziu a doua zi erau convertite în dolari sau euro și transferate pe conturile întreprinderilor britanice, deschise de Platon în băncile din Letonia“Trasta KomercBanka” și „AS PrivatBank” din Riga. Exact prin aceste două bănci letone au fost spălate miliardele de dolari din Rusia prin Laundromat și exact prin ele, prin aceleași conturi bancare deschise în Letonia, au fost scoși din Moldova banii furați din sistemul bancar. Este un moment important, de reținut, care demonstrează legătura strânsă dintre Laundromatul Rusesc și “Jaful Secolului”, sau ”Furtul Miliardului”, fiind vorba de fapt de una și aceiași schemă, un "Platonomat" imens.

Prin Laundromatul Rusesc al lui Veaceslav Platon, doar prin Moldova au fost spălate peste 700 miliarde de ruble, adică 22.013.152.564,62 de dolari SUA, de pese 100 de întreprinderi rusești, prin 19 bănci, toate transferând banii în „MoldIndConBank”-ul de la Chișinău. Cei mai mulți bani în banca lui Platon au fost transferați de “Russkii Zemelinyi Bank” (RZB), care în doar doi ani, între 2012 și 2014, a spălat peste 152 miliarde de ruble rusești (circa 5 miliarde de dolari). De notat că anume în 2012 RZB a fost preluat de la Elena Baturina, soția fostului primar al Moscovei Iuri Luzhkov, de către Aleksandr Grigoriev, bancher (fost) angajat al FSB, originar din Sankt-Petersburg, apropiat al lui Igor Putin, nimeni altul decât vărul lui Vladimir Putin. Grigoriev deținea funcția de președinte al băncii, iar vărul președintelui rus era membru al consiliului de administrație. Simptomatic, banca FSB-iștilor de la Moscova și-a dat mâna cu banca lui Platon de la Chișinău. Şi nu doar pentru Laundromat. RZB a încheiat cu “MoldIndConBank” și un acord general de vânzare interbancară a valutei.

La 20 martie 2017, datorită scurgerii de informații cunoscută cu numele “Panama Papers”, din bazele de date ale companiei juridice „Mossack Fonseca”, Roman Anin de la Novaya Gazeta împreună cu jurnaliștii de la Reuters au reușit să-l identifice pe cel mai mare beneficiar cunoscut până acum al Laundromatului Rusesc al lui Platon. Este nimeni altul decât Aleksei Krapivin, fiul lui Andrei Krapivin, consilierul fostului șef al Căilor Ferate Ruse Vladimir Yakunin, pomenit mai sus. Andrei Krapivin, și el exponent al FSB, era unul din curatorii lui Renato Usatîi, trimis și el de la Moscova, de pe Lubyanka, în misiune diversionistă în Moldova. Astfel, între 2011 și 2014 companiile „Redstone Financial Ltd” din Belize și „Telford Trading SA” din Panama au primit pe conturile din banca elvețiană „Compagnie Bancaire Helvetique SA” (CBH) 277 milioane de dolari. Conform datelor din “Panama Papers”, unic beneficiar al acestor două companii este Aleksei Krapivin, fiul consilierului lui Yakunin. De notat că Vladimir Yakunin figurează în Raportul Senatului SUA din ianuarie 2018, analizat de noi anterior, în calitate de agent al Rusiei în războiul declanșat împotriva Europei și SUA. Yakunin a finanțat cu bani spălați din Rusia ONG-ul „Dialogul Civilizațiilor” de la Berlin, considerat în Germania un think tank anti-american, anti-NATO și eurosceptic, instrument prin care Moscova s-a implicat inclusiv în campaniile electorale din Europa. Astfel, Laundromatul lui Platon a fost un mecanism perfect pentru serviciile speciale de la Moscova, pentru a-și finanța proiectele diversioniste din Occident, printre care și scandaloasa finanțare a refugiaților sirieni în Europa.

Din Laundromatul Rusesc s-a înfruptat și Veaceslav Platon, căruia i se cuveneau comisioanle binemeritate. Conform celor investigate de către jurnaliștii proiectului RISE Moldova, membri ai rețelei OCCRP, care a analizat la nivel global Laundrmatul Rusesc, judecătorul Valeriu Gâscă de la Judecătoria Râșcani din Chișinău, la care erau depuse acțiunile semnate de către vecinii lui Oleg Cerevatiuc, a emis ordonanța judecătorească prin care se dispunea încasarea de la o firmă rusească a sumei de 400 milioane de dolari în beneficiul companiei „Valemont Properties Ltd” (nu uitați denumirea acestei companii!), reprezentată de o persoană interpusă, rezidentă a Ucrainei. Banii au fost transferați de la Moscova pe contul deschis în „MoldIndConBank” de executorul judecătoresc Svetlana Mocan, pomenită mai sus, exact cea care îi trimitea scrisori lui Veaceslav Bass. Svetlana Mocan a transferat banii în câteva tranșe pe conturile „Valemont Properties Ltd”, la fel deschise în „MoldIndConBank”. integral aici:

 

 

Una din tranșe, de 5.928.225 de dolari, a fost transferată pe 7 septembrie 2012. În aceiași zi, „Valemont Properties Ltd” a transferat 250.980 de euro unei firme germane, plată pentru două autoturisme de lux de model Bentley Continental GT V8. Un autoturism a fost importat în Republica Moldova fiind înregistrat pe numele Elinei Cobaleva, fosta soție a lui Veaceslav Platon, stabilită la Moscova, iar altul – pe al cetățeanului Vitalie Mihailov, originar din Căușeni, angajat al lui Platon. Vezi investigația RISE.

 

La doar o lună, pe 8 octombrie 2012, aceiași „Valemont Properties Ltd” transfera 227.521 lei în contul agenției turistice „AIA Travel” SRL, plată pentru un voucher turistic, beneficiari ai cărora sunt Veaceslav Platon și Yevguenia Tulchevska, deja actuala soție a lui Platon, dar și Nicolae Curtoglo cu soția sa Olga Bondarciuc.

 

 

 *poza făcută in 14 octombrie 2012

În 2011 spălătoria lui Platon funcționa deja timp de un an, la turații maxime. Prin mașina de spălat “MoldIndConBank” erau spălate miliarde de dolari de la Moscova. Zecile de miliarde de dolari de la Moscova erau însă prea multe pentru “MoldIndConBank”-ul de la Chișinău și Platon decide să-și mai asigure mașini de spălat, din contul cărora să mărească capacitatea de spălare a Laundromatului său. Comisioanele deja încasate pentru miliardele de la Moscova, spălate pe parcursul anilor 2010-2011, îi permiteau noile achiziții.

Platon se implică plenar la comanda patronilor săi din FSB în atacul raider asupra “Universalbank”, banca bancherului rus Gherman Gorbunțov, cu care grupul Yakunin de la Căile Ferate Rusești (RJD), pentru care Platon spăla banii în Laundromatul Rusesc, reprezentat de consilierul șefului RJD Andrei Krapivin (tatăl lui Aleksei Krapivin, numele căruia apare în Laundromat) şi adjuncţii acestuia Boris UsheroviciValeri Markelov și Serguey Mendeleev, intrase în reglări de conturi, încercând să recupereze de la cel supranumit la Moscova “bancherul negru” o pretinsă datorie. Conform unei scheme identice celei aplicate în Laundromat, cu ajutoul judectorilor moldoveni subordonați, Platon îl deposedează în 2011 pe Gorbunțov de banca de la Chișinău. Din numele lui Gorbunțov au fost încheiate 3 contracte fictive de împrumut datate cu anul 2008, în valoare de 5,2 milioane de dolari, cu 3 companii din Federația Rusă. În anul 2010 cele 3 companii rusești cedează dreptul de încasare a datoriei unui SRL, OOO „KUM”, care la rândul ei cedează creanța unei companii off-shore cu sediul în Panama, „Komer Food”, reprezentată de Renato Usatîi, un alt pion activ al FSB la Chișinău. La 3 martie 2011 compania respectivă s-a adresat pentru recuperarea pretinsei datorii într-o instanță de judecată de la Chișinău, care chiar a doua zi, la 4 martie 2011 a emis ordonanța de încasare a datoriei de la Gorbunțov.

La 5 august 2011 executoul judecătoresc subordonat lui Platon a semnat un acord cu brokerul „Fincom”, cu conturile la fel în “MoldIndConBank”, care la rândul său semnează contractul de vânzare-cumpărare, contra 24 milioane de lei, a 78% din acțiunile “Universalbank”, cu compania off-shore “MEP Group”, înregistrată pe insulele Seyshelles, reprezentată de Renato Usatîi. După finalizarea tranzacției, la 12 august 2011, Renato Usatîi a zburat cu un avion privat de la Moscova la Chișinău, unde s-a întâlnit cu apropiatul lui Platon, vicepreședintele “MoldIndConBank” Iuri Nedoseikin, care l-a informat despre finalizarea operațiunii și i-a transmis „cheile” de la „Universalbank”-ul preluat de la Gherman Gorbunțov, în calitate de bneficiar reprezentant al grupului Yakunin de la RJD – FSB.

Următoarea lovitură a lui Platon a venit asupra BC „Moldova Agroindank” SA, fiind aplicată practic aeiași schemă și aceiași actori. Același broker, „Fincom”, cu conturile în “MoldIndConBank”, aceleași zone off-shore și aceiași țară, Rusia, în care acționarii “Moldova Agroindbank” ar fi avut petinse datorii. Atacul asupra acționarilor a început printr-o hotărâre din 28 decembrie 2010 a Arbitrajului Ad Hoc din Sankt-Petersburg, care a fost pusă în aplicare pe teritoriul Republicii Moldova printr-o decizie din august 2011 a Curții de Apel cu sediul în Căușeni, orașul de baștină al lui Platon și prin care 27,5% din acțiunile “Moldova Agroindbank” au trecut la compania off-shore „Merchant Outpost Company”.

Veaceslav Platon nu se oprește nici aici. După atacurile la „Universalbank” și “Moldova Agroindbank”, acesta negociază cu Vlad Plahotniuc cumpărarea a 38,2% de acțiuni “Victoriabank” și a 84% din SA “Victoria Asigurări”. Ulterior preia și controlul asupra 38% de acțiuni de la “Banca de Economii”. Astfel, Platon țintește preluarea sub controlul serviciilor speciale de la Moscova controlul hegemon asupra întregului sistem financiar-bancar al Republicii Moldova.

”Victoriabank” și “Banca de Economii” urmau să devină noile mașini de spălat, care urmau să fie folosite de Platon la spălat miliarde, alături de “MoldIndConBank” și celelalte bănci pe care le preluase. În noiembrie 2011 Platon cumpără de la Plahotniuc pachetul majoritar de acțiuni al ”Victoriabank” și îl înregistrează pe numele apropiatului său Iuri Kontievski. Pe numele acestuia erau înregistrate și 4,43% din acțiunile “MoldIndConBank”. Ulterior, Platon tranzacționează fictiv de 3 ori acțiunile de la ”Victoriabank”, în toamna fiecărui an câte o dată. În noiembrie 2012 Iuri Kontievski vinde fictiv pachetul de acțiuni ”Victoriabank” firmei controlate de Platon Generashon Financial BV, înregistrată în Olanda, administrată de cetățeanul Federației Ruse Aleksandr Korkin. În noiembrie 2013 Generashon Financial BV vinde acțiunile, din nou fictiv, în pachete de până la 5%, câtorva acționari mici, fără ca să fie nevoie de acordul BNM confom noilor reglementări. De fapt, Veaceslav Platon a deținut prin interpuși pe tot parcursul anilor 2011-2014 controlul asupra ”Victoriabank”.

Imediat după ce “Victoriabank” ajunge sub controlul lui Platon, între 1 și 7 decembrie 2011, banca acordă credite în valoare de 40 de milioane de dolari companiilor “Semgroup System SRL, “Cristal Impex” SRL“Infoart International” SRL“Bogdan and Co” SRL și “Neghina Com” SRL, toate controlate de același Veaceslav Platon.

 

 

 

Respectiv, la 6 decemrie 2011 “Victoriabank”-ul controlat de Platon a acordat un credit în sumă de 11,7 milioane de dolari companiei “Neghina Com” SRL, despre care era vorba mai sus, la fel controlată de Platon, prin care acesta făcea contrabandă cu carne și pește prin intermediul lui Nicolae Curtoglo. Ulterior, “Neghina Com” SRL transferă banii creditați companiei “Augela Systems LP”, înregistrată în Marea Britanie, pe conturile deschise în aceiași Trasta Komercbanka din Letonia, având o destinație fictivă a transferului, “plată pentru utilaj”. Pentru a garanta restituirea creditului, debitorul “Neghina Com” SRL a gajat (ATENȚIE!) mai multe acțiuni ale “MoldIndConBank”, controlate de același Veaceslav Platon, prin intermediul intepușilor săi. 

 

 

La 1 decembrie 2011  “Victoriabank” acordă un credit de 6,3 milioane de dolari companiei Î.C.S. “Infoart International” SRL, care la rândul său transferă banii creditați companiei nerezidente „Seabon Limited”, compania în interesul căreia cu doar o lună înainte a semnat actele fictive Veaceslav Bass, la sugestia angajatului lui Platon Oleg Cerevatiuc, prin intermediul cărora au fost spălate sute de milioane de dolari în Laundromatul Rusesc. Astfel, banii creditați de la „Victoriabank” de “Infoart International” SRL au ajuns pe aceleași conturi din „Trasta Komercbanka” ale „Seabon Limited”,  pe care au fost spălate și sutele de milioane de dolari de la Moscova. contract aici.

La 6 decembrie 2011 “Victoriabank” acordă alte 2 credite, 11,5 milioane de dolari pentru ÎCS „Cristal Impex” SRL, care le transferă la rândul său pe conturile din „Trasta Komercbanka” ale companiei înregistrate în Marea Britanie „Westburn Enterprises Ltd” și 10,5 milioane de dolari pentru „Bogdan and Co” SRL, care le transferă pe conturile din „Trasta Komercbanka” ale companiei off-shore „Chester NZ Ltd”, înregitrată în Noua Zeelandă. Primul credit a fost și el garantat cu pachete de acțiuni ale “MoldIndConBank”, controlate de Veaceslav Platon. 

E de menționat faptul că exista și ordonanțe judecătorești emise în cadrul Laundromatului Rusesc în favoarea Westburn Enterprises Ltd și Chester NZ Ltd., în sumă totala de 940 milioane USD. 

 

 

 

La 7 decemrie 2011 “Victoriabank” acordă un alt credit, în sumă de 123,9 milioane de lei, companiei „Semgroup Systems” SRL, care îi convertește în valută și transferă suma de 7,016 milioane de dolari pe conturile din aceiași „Trasta Komercbanka” ale companiei înregistrate în Marea Britanie „Caldon Holdings Ltd”. Creditul a fost garantat printr-un depozit în sumă de 10,2 milioane de dolari deținut de „Semgroup Systems” SRL în “MoldIndConBank”-ul lui Platon, dar și cu 2 imobile situate în Moscova, deținute de două firme rusești.

În cazul tuturor aceste credite în calitate de fidejusor figurează Veaceslav Platon. Prin acest carusel de credite, Platon a scos din Republica Moldova, prin „Victoriabank”, primele 40 de milioane de dolari și i-a spălat pe conturile din Trasta Komercbanka din Letonia, pe care au fost spălate și miliardele de la Moscova în Laundromatul Rusesc. Astfel, Platon implementează prima parte a schemei, prin care din sistemul bancar a început să plece "Miliardul furat".

De notat, că toate companiile menționate, care au fost implicate și în Laundromatul Rusesc, și în caruselul de credite de la “Victoriabank” din 1-7 decemrie 2011, au fost gestionate de același grup de persoane, care au utilizat la gestionarea de la distanță a conturilor bancare aceleași adrese IP, beneficiar efectiv al întregului grup de companii fiind nimeni altul decât Veaceslav Platon.

În continuare, după ce a pornit în 2010-2011 mașinile de spălat bani de la “MoldIndConBank” și “Victoriabank”, Platon își îndreaptă privirile spre “Banca de Economii” (BEM), cea mai mare bancă moldovenească și totodată unica aflată sub controlul statului, banca în care el și cei din serviciile speciale de la Moscova pentru care lucra Platon urmau să dea lovitura principală.

Aflată sub controlul guvernului de la Chișinău, BEM deja ducea în spate mai multe credite neperformante, care au început să fie acordate încă din 1998. Toate guvernările care s-au perindat de atunci în Republica Moldova, toți politicienii care au ajuns să conducă guvernul de la Chișinău au profitat de controlul asupra “Băncii de Economii”, scoțând în mare taină câte un credit care nu era întors. Totuși, era vorba de credite care nu erau comparabile cu sumele cu care opera Veaceslav Platon, respectiv care nu puneau în pericol stabilitatea băncii. Ca orice bancă, BEM avea un fond de riscuri, iar creditele neperformante scoase sub protecția guvernărilor erau incluse în acest fond și respectiv stinse.

Din BEM se înfruptaseră toți câte puțin, de la fostul președinte al consiliului de administrație Viorel Țopa, care coform unui raport al Curții de Conturi din 26 iunie 2002 a scos din bancă în perioada 19-31 august 2001 66,8 milioane de lei (5,8 mln USD) prin intermediul companiei off-shore “Sparks Management Corporation” și până la soțul fostului premier Zinaida Greceanîi, membrul consiliului de directori al Fabricii de Vinuri din Cojușna Alexei Greceanîi, care a contractat în anul 2008 de la BEM un credit de 1,63 milioane de euro și 500 mii de dolari, pe care nu i-a restituit.

Cea mai grea lovitură pentru BEM venise în 2009, după ce banca de la Chișinău „InvestPrivatBank”, al cărui vicepreședinte al consiliului de administrare a fost același deja binecunoscut Veaceslav Platon, a fost preluată la sfârșiul anului 2008, prin emisie suplimentară de acțiuni procurate prin compania off-shore „Tabor Projects Ltd”, de către mogulul de la București Sorin Ovidiu Vântu. În doar câteva luni suma creditelor neperformante acordate de „InvestPrivatBank” a depășit 500 de milioane de lei, astfel încât banca a intrat în faliment, iar în iunie 2009 BNM i-a retras licența. Guvernarea comunistă a decis ca banca să fie preluată de banca statului, „Banca de Econmii”, punându-i acesteia din urma în spate și datoriile „InvestPrivatBank”. Vezi investigatia TIMPUL.

 

Laundromat, schimbarea la față. Miliardomatul Moldovenesc.

Cele mai grele vremuri pentru „Banca de Economii” însă abia urmau să vină după 2009, când comuniștii au fost schimbați la guvernare în Republica Moldova de „Alianța penru Integrare Europeană” (AIE), condusă de prim-ministrul Vlad Filat și din care făcea parte și deputatul Veaceslav Platon. Platon aplică prima lovitură BEM în anii 2010-2011, când vinde creditele neperformante luate de la banca sa “MoldIndConBank” de către companiile controlate la fel de el, SA „MoldCarton”, „Fabrica de Carne din Ungheni” și altele “Băncii de Economii”. Astfel, Platon și-a curățit portofoliul de credite al băncii sale, aruncând datoriile acesteia pe umerii BEM.

 

 

Furturile din BEM iau amploare. Prin intermediul grupurilor de companii ale afaceriștilor Piotr Tomailî și Valentin Bodiștean, afiliați lui Vlad Filat, din BEM încep să plece credite neperformante în valoare de sute de milioane de lei. Companii ca “Aroma” sau „Moldresurse” au contractat de la banca statului credite de milioane de lei, pe care nici nu aveau de gând să le întoarcă. Creditele erau cel mai des contractate prin companii interpuse, iar în calitate de gaj erau puse proprietăți care nu acopereau nici 10% din valoarea creditului, majorată artificial prin complicitatea agențiilor de evaluare. Creditele erau acordate prin decizia președintelui băncii Grigore Gacikevici, la intervenția personală a lui Vlad Filat. Prețul sau mai bine-zis rabatul unui asemenea credit era de 30% din valoarea lui. După contractarea creditului 10% ajugeau la Grigore Gacikevici, iar 20% - la Vlad Filat.

Dezmățul a durat până în 2012, când apare un raport al unei misiuni de monitorizare a FMI, care pentru prima dată bate alarma cu referire la situația de la BEM. Totuși, autoritățile de la Chișinău zic că situația e sub control și “Banca de Economii” nu are nicio problemă. Asta deși în 2013 gaura de la BEM constituia deja 3 miliarde de lei, adică cca 200 milioane de dolari. Cu alte cuvinte, 20% din Miliard deja fuseseră furate din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Banca sistemică a statului stătea să se prăbușască, iar odată cu ea și întreg sistemul bancar moldovenesc, situație dorită de serviciile speciale de la Moscova. Serviciile rusești ținteau compromiterea guvernării pro-europene și zădărnicirea semnării acordurilor de asociere dintre Ucraina și Republica Moldova cu UE, negocierile pe marginea cărora fiind pe ultima sută de metri. Prăbușirea sistemului bancar și respectiv destabilizarea socială ar fi zădărnicit pe mulți ani înainte asocierea Moldovei cu UE și serviciile rusești se pun pe treabă, pegătind ultima lovitură, de grație, sistemului financiar-bancar moldovenesc. În scenă apare un alt pion al FSB, Ilan Shor, care urma să-l asiste pe Veaceslav Platon să pună la pământ sistemul bancar de la Chișinău, iar odată cu el și întreaga țară.

Spre deosebire de raiderul Veaceslav Platon, în 2012-2013 Ilan Shor era un tânăr afacerist de nici 30 de ani, născut în Israel, quasi-necunoscut în Republica Moldova, moștenitor al afacerilor cu magazine duty-free ale tatălui său Miron Shor, pornite la Chișinău încă în anii ’90 sub protecția președintelui Mircea Snegur. Afaceristul era cunoscut mai mult prin căsătoria din august 2011 cu interpreta de renume de la Moscova Jasmin, relație care și i-a deschis accesul lui Shor în anumite cercuri din Rusia, apropiate de serviciile speciale.

Afacerile cu magazine duty-free l-au apropiat pe Ilan Shor de vama moldovenească, patronată în alianța de guvernare de la Chișinău de Vlad Filat. Vama moldovenească l-a conectat pe afacerist la prim-ministrul moldovean, dar și la anturajul influent al șefului vămilor din Rusia, generalul KGB (FSB) Andrei Belianinov, pomenit la începutul materialului, apropiat al lui Vladimir Putin.

Generalul Andrei Belianinov și ginerele acestuia Serguey Lobanov, deținător al companiei de la Moscova “Arsenal”, monopolist în domeniul garantării obligațiuilor vamale în fața vămilor rusești, gestionau sute de milioane de dolari proveniți din schemele de corupție din vama rusă, care de asemenea aveau nevoie de spălare, printr-o schemă similară Laundromatului lui Platon. Respectiv, având protecția președintelui Putin, ca și gruparea care spăla bani prin Platon și obținând prin Ilan Shor conexiunile necesare la prim-ministrul de la Chișinău Vlad Filat, Belianinov și Lobanov, împreună cu gruparea lor din FSB, decid să pornească la Chișinău prin Ilan Shor încă două mașini de spălat în cadrul Laundromatului Rusesc, care vor funcționa paralel cu cele ale lui Veaceslav Platon și cu implicarea directă și sub coordonarea acestuia.

Astfel, serviciile speciale rusești divizează misiunile legate de atacul asupra sistemului financiar-bancar moldovenesc între Veaceslav Platon și Ilan Shor. Ultimul procură începând cu anul 2012, cu banii spălați de la Moscova, acțiunile “Unibank” și ale „Băncii Sociale”, ultimele bănci cu pondere de la Chișinău care încă nu fuseseră atinse de Platon. Conform sintezei raportulu Kroll 2, Shor a spălat alături de Platon prin mașinile sale de spălat 2,9 miliarde de dolari.

 

 

După preluarea cu succes a celor două bănci de către Ilan Shor, Veaceslav Platon, care cunoștea despre gaura de 200 de milioane de dolari de la „Banca de Economii”, creată de Gacikevici și Filat, își convinge protectorii din serviciile speciale de la Moscova, ca misiunea legată de BEM să-i fie acordată și ea lui Shor. Totodată, Platon îl convinge pe Filat că “Banca de Economii” trebuie să-i fie vândută lui Ilan Shor, iar împreună cu ea ultimul va prelua și toate problemele legate de gaura din bancă. Sugestia îi pare inspirată lui Filat, care astfel acoperea toate problemele legate de creditele neperformante acordate prin intervenția sa în perioada 2010-2013.

Zis și făcut. Vlad Filat îl invită în vara anului 2013 pe Ilan Shor și îi propune acestuia să intre în calitate de acționar și respectiv investitor în “Banca de Economii”, cunoscând despre relațiile acestuia la Moscova. Mai bun cadou nu putea fi inventat pentru serviciile speciale rusești, care astfel puneau mâna pe tot sistemul bancar moldovenesc. Ultima bancă, banca statului nici măcar nu trebuia atacată pentru a fi preluată, aceasta a fost oferită pe tavă, chiar de către prim-ministrul Republicii Moldova. Mai mult, în calitate de bonus, pentru a compensa investițiile lui Shor pentru accoperirea găurii de 200 de milioane de dolari din BEM, Filat i-a promis acestuia și protectorilor săi “investitori” de la Moscova și concesionarea Aeroportului Chișinău.

Astfel, sub paravanul acelorași servicii speciale rusești, Platon îi vinde lui Shor pachetul său de acțiuni de la “Banca de Economii”. Shor transfera in contul companiei lui Platon Longford Partners Ltd suma de 19,5 milioane de dolari, astfel acesta devine acționar important la BEM. Pentru a-i demonstra lui Filat, dar și societății, că este un investitor potent, Shor injectează 1 miliard de lei în BEM prin compania „Roseau Alliance LLP”, vânzând creditele neperformante acordate anterior și astfel curățind portofoliul de credite al băncii. Însă, banii folosiți la cumpărarea creditelor BEM Shor îi scoate nu doar de la finanțatorii săi de la Moscova, dar și din Unibank. Astfel, Shor ameliorează situația de la BEM înrăutățind-o pe cea de la Unibank.

Situația de la “Banca de Economii” se îmbunătățise ușor, însă se reușise acoperirea a doar 100 de milioane de dolari, jumătate din gaura care fusese creată. Pentru a-l ajuta pe Ilan Shor, Vlad Filat dispune ca toate conturile instituțiilor de stat să fie transferate la BEM. Aici serviciile speciale de la Moscova au reușit să-l strângă la perete pe Vlad Filat. Aceștia au condiționat investițiile de mai departe în bancă, cu condiția că statul îi cedează lui Shor, adică lor, controlul asupra “Băncii de Economii”. Pentru a-și salva propria imagine și a acoperi problemele de la BEM, Filat o acceptă și pe asta. La 29 august 2013, în urma unei emisii suplimentare de acțiuni, guvernul de la Chișinău cedează controlul asupra “Băncii de Economii” lui Ilan Shor.

În schimbul loialității, Shor a aprobat noi credite neperformante de zeci de milioane de dolari de la BEM în beneficiul lui Vlad Filat, beneficiare fiind companii controlate de prim-ministru prin interpuși, cum ar fi întreprinderea agricolă “Caravita”.

Peste câteva luni, în aprilie 2014, BEM, fosta bancă aflată sub controlul statului moldovean, este adusă de Ilan Shor sub controlul „VneshEkonomBank” de la Moscova, corporație de stat a Rusiei cu funcții de bancă de dezvoltare, condusă de prim-ministrul Rusiei. Prin această tranzacție simbolică, serviciile speciale de la Mocova marcau finalizarea operațiunii de preluare totală a controlului asupra sistemului financiar-bancar moldovenesc, totul fiind gata pentru lovitura devastatoare și ruinarea acestuia.

Până aici planurile Moscovei au mers ca pe roate, însă anume în acest moment intervin primele probleme pentru serviciile speciale rusești. La data de 14 aprilie 2014 Procuratura Generală de la Chișinău expediază în adresa Procuraturii Generale a Federației Ruse o comisie rogatorie în cadrul dosarului penal nr. 2014978027, intentat în 14 februarie 2014 în baza articolului 243 al Codului Penal al Republicii Moldova, pe faptul spălării de bani în "Laundromatul Rusesc". În cadrul dosarului deja fusese acumulat suficient probatoriu, fiind deconspirată întreaga schemă pusă la cale de Veaceslav Platon. În comisia rogatorie au fost indicate toat băncile de la Moscova și companiile rusești implicate în spălările de bani.

La ceva timp după expedierea oficială la Moscova a comisiei rogatorii, Renato Usatîi îl alerta prin e-mail pe Boris Usherovici, adjunctul lui Andrei Krapivin, consilierul generalului Vladimir Yakunin, tatăl lui Aleksei Krapivin, beneficiar principal al Laundromatului. Printr-o scrisoare electronică adresată de Usatîii lui Usherovici, scursă în presă după ce un grup de hackeri au spart contul de e-mail al lui Usatîi, acesta îi expedia partenerului său de la Moscova copii din dosarul penal și ale comisiei rogatorii expediate la Moscova de procurorii moldoveni. (balabolclub.wordpress.com)

 

 

Întreaga grupare se simțea amenințată de un real pericol, cerându-se intervenția la nivel înalt a „acoperișului” din FSB. Totuși, tăvălugul care venea aupra Laundromatului nu mai putea fi oprit, iar în scurt timp, unele detalii din dosarul penal au fost scurse jurnaliștilor de la Chișinău, care alertează rețeaua OCCRP, iar la 22 august 2014 Roman Anin de la Novaya Gazeta publică prima investigație jurnalistică, de la care pornește investigația globală. Într-un alt e-mail, Usatîi informa FSB-ul despre faptul că rețeaua de jurnaliști OCCRP și Roman Anin urmăresc în cadrul investigației pe marginea Laundromatului Rusesc proprietățile generalului Vladimir Yakunin și ale fiului acestuia.

Luând acțiunile Chișinăului ca pe un afront, care a dus la prejudicierea imaginii Rusiei în presa din întreaga lume, serviciile speciale rusești declanșează un adevărat război împotriva Republicii Moldova. Platon și Shor sunt convocați la Moscova, după care sunt trimiși la Chișinău cu misiunea de a finaliza operațiunea de falimentare a sistemuui financiar-bancar al Republicii Moldova, după preluarea controlului total asupra acestuia. Planul gândit de serviciile speciale rusești și aprobat de Kremlin țintea destabilizarea situației din țară în pragul alegerilor parlamentare din noiembrie 2014. Se întâmpla pe fundalul crizei din Ucraina, a războiului din Donbass și anexării Crimeei. Paralel, Platon și Shor primesc misiunea de a sprijini și finanța din banii spălați partidele pro-ruse de la Chișinău, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, dar şi alte misiuni de intervenţie pe scena politică de la Chişinău.

La 2 februarie 2014 serviciile speciale ruseşti organizează după precedentul Crimeei referendumul din UTA Găgăuzia, la care se votează aderarea regiunii autonome din componenţa Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus.

Totodată, Veaceslav Platon încearcă să spargă majoritatea parlamentară care guverna la Chișinău și asfel să se răzbune pentru intentarea dosarului penal, dar și să-și demonstreze utilitatea patronilor săi din serviciile speciale de la Moscova. La 7 martie 2014, la Chișinău au fost reținuți în flagrant apropiatul lui Platon, fostul polițist Vitalie Burlacu, alias „Vitas” și modelul Irina Baglai, pentru tentativa de a mitui, cu câte 250 mii de dolari, 10 deputați în parlamentul de la Chișinău. După primirea banilor, deputații urmau să iasă din fracțiunile lor și respeciv majoritatea parlamentară pro-europeană, respectiv să nu voteze legile care țin de asocierea Republicii Moldova cu UE, care erau pe agenda parlamentului de la Chișinău.

Paralel, serviciile speciale de la Moscova încep să-şi îndrepte privirile şi spre alegerile parlamentare care urmau să aibă loc la Chişinău în noiembrie 2014 şi care erau estimate să asigure o majoritate parlamentară supusă Kremlinului. Moscova îl pune în funcţiune pe acelaşi Veaceslav Platon, care urma prin intermediul lui Mark Tkaciuk să preia controlul asupra Partidului Comuniştilor condus de Vladimir Voronin, care intrase în disgraţia Moscovei după torpilarea aşa-numitului Plan Kozak din 2003, de federalizare a Republicii Moldova.

În cadrul unei operaţiuni coordonate direct din birourile FSB de pe Lubyanka, Platon urma să preia finanțarea, dar și controlul asupra Partidului Comuniștilor al lui Vladimir Voronin, prin plasarea pe listele PCRM pentru alegerile din noiembrie 2014 a 12 deputaţi desemnaţi şi controlaţi direct de serviciile speciale ruseşti, care urmau după alegeri să preia controlul partidului. Platon urma să organizeze astfel o lovitură de palat „de catifea” în Partidul Comuniştilor, în esenţă o operaţiune de preluare a PCRM, pe modelul după care raiderul prelua şi întreprinderile pe care le ataca. Pentru fiecare din cei 12 deputaţi acceptaţi pe listele partidului, Voronin urma să încaseze de la Platon câte un milion de dolari.

Legătura dintre cartierul central al FSB şi Veaceslav Platon era realizată în cadrul operaţiunii prin afaceristul de la Moscova Oleg Boiko, miliardar rus, preşedinte al holdingului Finstar, locul 61 în lista miliardarilor Forbes Rusia. Negocierile erau purtate de Platon cu Vladimir Voronin prin intermediul consilierului acestuia Mark Tkaciuk şi al deputaţilor din aşa-numita grupare a comuniştilor „talibani”, Iuri Muntean şi Grigori Petrenko.   

Voronin a acceptat negocierile, ajungându-se la o înţelegere, care urma să fie întărită în cadrul unei vizite a lui Oleg Boiko la Chişinău din mai 2014. Pe listele PCRM la alegerile din noiembrie 2014 urmau să se regăsească, în topul listei, Veaceslav Platon, alături de partenerul său Nicolae Curtoglo, afaceristul Vitalie Cebanu, politologul Viktor Josu, liderul mişcării „Edinnaia Gagauzia” Fiodor Gagauz şi preşedintele Congresului diasporei moldoveneşti de la Moscova Aleksandr Kalinin, împreună cu alţi oameni controlaţi de FSB.

Întâlnirea decisivă urma să aibă loc la 21 mai 2014, în oficiul de la Chişinău al afaceristului Emmanuil Grinşpun, prin intermediul căruia Platon investise în 2013 6,3 milioane de dolari în centrul comercial din Chişinău „UNO”, ulterior redenumit „Bonus”. Într-un birou din oficiul lui Grinşpun, Oleg Boiko, alături cei 12 deputaţi propuşi de serviciile speciale ruseşti, îi aşteptau pe Vladimir Voronin şi consilierul său Mark Tkaciuk.

Autoturismul de model Skoda Superb în care se afla Vladimir Voronin parchează lângă oficiul lui Grinşpun, însă ca şi în 2003, Voronin se răzgândeşte în ultimul moment şi refuză să coboare din maşină. Acesta îi spune lui Tkaciuk că „nu are de gând să discute subiecte atât de serioase, cu oameni atât de serioşi, în prezenţa unor indivizi de-a lui Platon” şi că se retrage din negocieri, după care pleacă. Noutatea l-a scos din sărite pe Oleg Boiko, care chiar în acel birou din oficiul lui Grinşpun sare la Tkaciuk cu strigăte şi înjuraturi, învinuindu-l el și pe Platon de eşecul operaţiunii. În consecinţă, peste doar 2 zile, la 23 mai 2014 Mark Tkaciuk anunţă în parlament că părăseşte fracțiunea parlamentară comunistă, dar și Partidul Comuniștilor, fiind urmat de „talibanii comunişti” Iuri Muntean, Grigori Petrenko şi Aleksandr Petkov, ultimii doi fiind preluaţi în scurt timp de partidul lui Renato Usatîi.  

Între timp, Veaceslav Platon pornește în decembrie 2013 un carusel de credite la “MoldIndConBank”, identic celui pornit în decembrie 2011 la “Victoriabank”, banii creditați ajungând la fel în băncile din Letonia. Astfel, la 20 decembrie 2013 “MoldIndConBank” a acordat două credite, în sumă de 25.103.347 lei și 20 milioane lei companiei „Univet Invest” SRL, care la rândul ei le-a convertit, transferând 4.982.632 dolari pe conturile companiei înregistrate în Noua Zeelandă „Chester NZ Ltd” din „Trasta Komercbanka” din Letonia. Pe conturile aceleiași companii au ajuns și banii scoși în decembrie 2011 din “Victoriabank”.

La 23 decembrie 2013 “MoldIndConBank” a acordat 3 credite, în sumă de 16,8 milioane de lei,  1,7 milioane dolari și 1.340.800 companiei „Talnes” SRL, care la rândul ei le-a convertit, transferând 4.830.653 dolari pe conturile companiei înregistrate în Marea Britanie „Augela Systems LP” din „Trasta Komercbanka” din Letonia. Pe conturile aceleiași companii au ajuns și banii scoși în decembrie 2011 din “Victoriabank”.

La 30 decembrie 2013 “MoldIndConBank” a acordat un credit de 45 milioane de lei companiei „Biro Media” SRL, care i-a convertit și transferat 3.450.920 dolari după aceiași schemă pe conturile companiei nerezidente „Mirabax Investment Ltd” din „Trasta Komercbanka” din Letonia.

La 30 decembrie 2013 “MoldIndConBank” a acordat 3 credite, în sumă de 19,5 milioane de lei, 1.400.900 euro și 1,9 milioane dolari companiei „Contrade” SRL, care în urma convertirii a transferat 5.320.402 milioane dolari pe conturile companiei din Marea Britanie „Griden Development LP” din „Trasta Komercbanka”.

La 30 decembrie 2013 “MoldIndConBank” a acordat un credit în sumă de 35 milioane de lei companiei „Molint Grup” SRL, care în urma convertirii a transferat 2.684.049 milioane dolari pe conturile companiei din Marea Britanie „PR-Vert Systems Ltd” din „Trasta Komercbanka”, în beneficiul căreia au semnat actele vecinii lui Oleg Cervatiuc în cadrul Laundromatului.

La 30 aprilie 2014 “MoldIndConBank” a acordat un credit de 28,9 milioane de lei companiei „Lavima Impex” SRL, care i-a convertit și a transferat 2.142.327 dolari după aceiași schemă pe conturile companiei nerezidente „Draycott Overseas LP” din „Trasta Komercbanka” din Letonia.

La 5 iunie 2014 Platon începe a doua etapă a schemei caruselului creditelor început în decembrie 2011 la “Victoriabank”  și continuat în decembrie 2013 - aprilie 2014 la “MoldIndConBank”. În această etapă Platon scoate banii din “Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” ale lui Shor și îi va folosi la închiderea creditelor din băncile sale. Astfel, BEM acordă la 5 iunie 2014 un credit în sumă de 45.762.200 lei companiei „Caritas Group” SRL, care îi convertește și transferă 1.160.000 euro companiei nerezidente „Welentas LP”, iar 1.260.000 euro – companiei „Bannyster LLP”, ambele cu conturi deschise în „AS Privatbank” din Letonia. În continuare, „Welentas LP” transferă 1.159.900 euro companiei „Investos Buenos LP”, cu conturile la fel deschise în „AS Privatbank”. Totodată, „Bannyster LLP” transferă 1.235.500 euro pe contul din aceiași bancă al „Dastinger LLP”, care îi retrimite pe contul „Investos Buenos LP”, care transferă întreaga sumă, de 2.395.300 euro în contul companiei „Biro Media” SRL, deschis în „Unibank”. Aceasta convertește banii în lei și transferă soldul de 45.154.000 lei din contul companiei din „Unibank”, în contul aceleiași companii din “MoldIndConBank”, la 9 iunie 2014 fiind rambursat creditul bancar primit la 30 decembrie 2013 de „Biro Media” SRL de la “MoldIndConBank”. Astfel, în doar 4 zile banii scoși din “Banca de Economii” au tranzitat câteva conturi din „AS Privatbank” din Letonia și s-au întors în Moldova pe conturile “MoldIndConBank”, iar cei extrași din “MoldIndConBank” în decembrie 2013 au rămas în banca din Letonia, pierzându-li-se urma.

Printr-o schemă identică, pe conturile “MoldIndConBank” au ajuns banii din creditul de 38,3 milioane de lei luat la 26 iunie 2014 de la “Banca de Economii” de compania „Dasler Con” SRL, creditul de 2 milioane de euro luat la 20 iuie 2014 de la BEM de „Alvaro Grup” SRL, creditul de 31.749.340 lei luat la 12 iunie 2014 de la BEM de „Danmira” SRL, creditul de 46.887.600 lei luat la 9 iunie 2014 de la BEM de „Caritas Group” SRL (implicată și în schema de mai sus) și creditul de 46.649.350 luat la 24 iunie 2014 de la BEM de „Dasler Con” SRL.

Îndrumați de patronii de la Moscova, în septembrie 2014 Shor îl invită pe Filat reședința sa și fac o conferință telefonică cu Platon. Căzut în capcana propriei lăcomii, probabil fără să-și dea seama că devine complice involuntar al planurilor serviciilor speciale rusești, Filat aprobă a doua fază de furt al banilor din sistemul bancar moldovenesc, asumându-și să o acopere la nivel politic. A cerut în schimb doar partea lui, de 180 de milioane de dolari, din “afacere”. La acea întâlnire Filat deja știa că ministrul finanțelor Anatol Arapu va loba aprobarea la guvern a unei garanții de stat pentru un împrumut din rezerva Băncii Naționale a Moldovei către băncile lui Ilan Shor, care va acoperi toate creditele neperformante.

Astfel, conform schemei gândite de Platon, în perioada octombrie-noiembrie 2014 Shor înregistrează mai multe companii nerezidente, prin care are loc recreditarea „Unibank”, „Băncii Sociale” și a „Băncii de Economii”, pentru a asigura pornirea mașinilor de spălat bancare la turații maxime. Pentru a asigura mașinăria de spălat bani cu lichiditate, Platon face în cele trei bănci plasamente interbancare, aducând depozite ale cetățenilor din băncile controlate de el, inclusiv din VictoriaBank, unde consiliul bancii incă ramanea sub controlul său. Respectiv, cele trei bănci încep să acorde credite companiilor lui Shor, dar și celor desemnate de Platon și Filat, fiind țintiți banii din rezerva țării, ultima etapă a loviturii în sistemul financiar-bancar al Republicii Moldova.

Filat își respectă promisiunea făcută lui Shor și Platon, acoperă politic frauda și banii sunt scoși din BNM prin șantaj la partenerii din alianța de guvernare, după principiul sau ne acoperți furtul, sau cade întregul sistem bancar. Astfel, banii din rezerva BNM acoperă întreaga fraudă a atacatorilor, dar și efectele colaterale ale fraudei. Creditul BNM acordat celor 3 bănci sub garanția guvernului conturează pentru prima dată proporțiile jafului, care cutremură nu doar Republica Moldova, dar și opinia publică din întreaga lume, 14,1 miliarde de lei.

 

 

În primă fază, Platon şi Shor scot din “Banca de Economii” banii cu care acoperă creditele luate de companiile lui Platon în decemrie 2011 de la „Victoriabank”. Astfel, la 7 noiembrie 2014 compania “Neghina Com” SRL a lui Platon încheie un contract de preluare a datoriilor față de „Victoriabank” cu compania “Agercom Grup” SRL a lui Shor. Totodată, compania nerezidentă controlată de Platon “Zenit Management LP”, înregistrată în Marea Britanie, încheie conracte de fidejusiune cu companiile care au luat sau preluat creditele din decembrie 2011 de la „Victoriabank”. Respectiv, la 19 și 20 noiembrie 2014 “Banca de Economii” acordă 3 credite, în sumă totală de 48.002.630 euro, companiilor „Caritas Group” SRL și „Provolirom” SRL, care transferă banii companiilor „Nord LP” și „Spectra Ventures LP”, ambele cu conturi în „AS Privatbank” din Letonia. Ulterior, prin conturile deschise la aceiași bancă de companiile înregistrate în Marea Britanie „Delta Managemen LP”, „Conversum Logistics LP”, „Transmark Export LP”, „Globus Crporation LP”, „Genyral Trade LP”, cele două companii transferă 23.861.778 euro în contul companiei “Zenit Management LP”, care rambursează între 20 și 24 noiembrie creditele către „Victoriabank”. Astfel, după o schemă identică celei aplicate la “MoldIndConBank”, în doar câteva zile banii sunt scoși din BEM și ajung prin „AS Privatbank” din Letonia pe conturile „Victoriabank”, iar banii scoși în decembrie 2011 din „Victoriabank” de companiile lui Platon își pierd urma în „AS Privatbank” din Letonia.

 

 

Ulterior, prin mașinile de spălat ale lui Platon și Shor sunt scoase din “Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank” sute de milioane de lei. La 10 noiembrie 2014 BEM acordă un credit de 375.586.737 lei companiei „Provolirom” SRL, care îi convertește și transferă 25 milioane de dolari pe conturile companiei off-shore “VEB Solutions Corporation” deschise la „Banca Socială”. La 13 noiembrie 2014 aceasta transferă banii pe un alt cont al său, deschis la “Moldova Agroindbank”. Totodată, a doua zi, la 11 noiembrie 2014 aceiași BEM acordă un alt credit, de 50.810.000 lei, companiei „Voximar Com” SRL, care îi convertește și transferă 2.720.022 euro companiei nerezidente înregistrate în Marea Britanie „Hostas Level LLP”, cu conturile dechise în „AS Privatbank” din Letonia, care îi retrimite pe contul din aceiași bancă al „Westland Alliance LP”, de pe care 2.420.000 euro sunt transferați pe contul companiei din Marea Britanie „Joliet Trading LP”, deschis la „Banca Socială”. În continuare, prin intermediul companiei „Ismida Alliance Ltd” banii sunt transferați pe contul companiei off-shore “VEB Solutions Corporation”, deschis în “Moldova Agroindbank”. În continuare, la 13 noiembrie 2014 “VEB Solutions Corporation” transferă banii primiți, în sumă totală de 28 milioane de dolari, companiei înregistrate în Marea Britanie „Ankor Getaway LP”, cu conturile deschise la „Trasta Komercbanka” din Letonia.

Ulterior, la 5 mai 2015 7.230.000 dolari din această sumă sunt transferați companiei „Calmview Services Ltd”, cu conturile deschise în aceiași bancă, „Trasta Komercbanka”, care în aceiași zi îi transferă pe contul său deschis în “MoldIndConBank”, îi convertește și transferă 127.018.406 lei către compania de asigurări „ASITO”, având ca destinație plata pentru cota parte în capitalul social.

Totodată, la 16 aprilie 2015 „Ankor Getaway LP” transferă din același circuit, descris mai sus, 442.600 dolari către compania Taiwan Electro, care ulterior sunt utilizate de compania Advanced Aset Pro pentru achiziționarea unui pachet de 0,26% de acțiuni ale “Moldova Agroindbank”. Astfel, cu o parte din banii scoși din “Banca de Economii”, Veaceslav Platon își mărește cota deținută în ASITO și “Moldova Agroindbank”.

Prin scheme identice, Platon și Shor scot sub protecția lui Vlad Filat, prin credite acordate: de  “Banca de Economii” -  la 19 noiembrie 2014, de 10.002.630 euro companiei „Caritas Group” SRL și la aceiași dată alte 10 milioane de euro companiei “Provolirom” SRL; la 20 noiembrie 2014, de 28 milioane de euro și respectiv 95 milioane de euro companiei „Caritas Group” SRL; la 21 noiembrie, de 19.036.000 dolari companiei „Caritas Group” SRL; la 24 noiembrie, de 5.707.418 euro companiei „Caritas Group” SRL și 34 milioane de euro companiei „Dracard” SRL; de la „Unibank” – la 14 noiembrie 2014, de 11.219.515 euro și la 21 noiembrie 2014, de 1.542.250 dolari companiei Apropo Com SRL. Toți acești bani au fost spălați și scoși pe conturile din „AS Privatbank” din Letonia ale “Zenit Management LP”, controlată de Veaceslav Platon.

Adresele IP folosite la gestionarea conturilor din „AS Privatbank” și „Trasta Komercbanka” din Letonia, care au fost folosite la spălarea miliardelor și în Laundromatul Rusesc, dar și a miliardului scos din sistemul bancar din Republica Moldova arată în mod clar – autorul ambelor scheme este unul și același, Veaceslav Platon, care a fost asistat în cazul spălării banilor proveniți din Moldova de Ilan Shor.

În încununarea operei, pentru a șterge urmele, Platon îi propune lui Shor să procure acțiunile de la „Victoriabank”. De fapt a fost o ofertă de la o aripă a FSB, care îl controla pe Platon, venită în adresa unei alte aripi a FSB, care îl pilota pe Shor. Serguey Lobanov, ginerele generalului Belianinov, apropiat al lui Putin, acceptă și preia de la Platon pachetul de acțiuni de la „Victoriabank”, plătindu-i acestuia parțial prin transfer, altă parte a costului acțiunilor fiindu-i transmisă lui Platon printr-un intermediar cash, în centrul Moscovei, evenimente descrise la începutul materialului. Operațiunea de vânzare repetată a Victoriabank a fost coordonată din același centru de comandă, din FSB, fapt cofirmat prin componența consiliului de adminisrație al băncii, care rămâne format din oameni subordonați lui Platon și după vânzarea băncii lui Lobanov. 

Peste doar câteva zile în Republica Moldova urmau să fie alegeri parlamentare, serviciile speciale de la Moscova sperând ca loviturile aplicate sistemului financiar-bancar să destabilizeze situația din țară și să influențeze astfel decisiv rezultatele acestor alegeri. Într-un târziu însă, Chișinăul a început să riposteze. BNM a acordat sub garanția guvernului de la Chișinău în două tranșe, în noiembrie 2014 și martie 2015, împrumutul pentru “Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”, care pe de o parte a acoperit efectele furtului, dar pe de alta au făcut să eșueze planurile Moscovei.

Totodată, prin decizia Curții Supreme de Justiție dinaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, BEM revine sub controlul statului, iar BNM introduce administrare specială la “Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”, preluând gestionarea băncilor.

Colac peste pupăză, puțin înaintea alegerilor este scos din cursa electorală, pentru finanțare ilegală din Federația Rusă, partidul pro-rus al lui Renato Usatîi, astfel încât planurile Moscovei de a închega după alegeri o majoritate parlamentară pro-rusă la Chișinău eșuează.

Ilan Shor rămâne prins în capcană, înțelegând că Platon îi pregătise rolul de țap ispășitor, ceea ce îi convenea perfect și lui Filat, ca Shor să rămână să răspundă personal, de unul singur, pentru tot. Respectiv, Shor devine veriga slabă din planul FSB-ului. Sub presiunea răspunderii penale și pentru a-și salva propria piele, în primăvara lui 2015 Shor începe să colaboreze cu serviciile speciale și instituțiile de la Chișinău și toarnă întreaga schemă procurorilor. Răspunsul serviciilor speciale de la Moscova pentru agentul lor Ilan Shor, care a trădat, trecând de partea “inamicului”, a fost unul pe măsură. În ianuarie 2015 Renato Usatîi anunță că Shor are interdicție de a mai intra pe teritoriul Federației Ruse, fapt care a fost confirmat ulterior și oficial.

În iunie 2015 Platon și Shor, dar și grupările din FSB, primesc o nouă lovitură dură la Chișinău. BNM introduce administrare specială la „Victoriabank”, recent preluată de Serguey Lobanov, dar și la “MoldIndConBank” și “Moldova Agroindbank”, controlate de Platon. Rusia pierde total controlul asupra sistemului bancar moldovenesc.

În consecinţă, evenimentele de la Chișinău se lasă cu scandal la Moscova și reglări de conturi între grupările din FSB implicate în Laundromat, care fac să fie rupți epoleți de rang înalt pe Lubyanka. Sub presiunea scandalului scurs în presa internațională, în august 2015 demisionează din funcția de șef al Căilor Ferate Ruse (RJD) generalul Vladimir Yakunin. La nici un an, în iunie 2016 demisionează șeful direcției “K” a Serviciului Securitate Economică al FSB Viktor Voronin, iar peste o lună, în iulie 2016 FSB operează percheziții în birourile și la domiciliile generalului Andrei Belianinov și ale ginerelui acestuia Serguey Lobanov, în cadrul cărora găsesc saci și cutii pline cu bani. În consecință, Belianinov pleacă din funcția de șef al Serviciului Vamal Federal al Rusiei.

Planul “A” al serviciilor speciale rusești, de destabilizare a Republicii Moldova prin atacarea sistemului financiar-bancar a eșuat, trecându-se la punerea în aplicare a planului “B”, la care se lucra încă din primăvara anului 2014. FSB activează partidele pro-ruse ale lui Renato Usatîi și Igor Dodon, care pornesc în 2015 protestele stradale, care au ca scop destabilizarea situației social-politice din Moldova și răsturnarea guvernării. Exploatând la maxim dezastrul din sistemul financiar-bancar, partidele pro-ruse agită deponenții de la băncile intrate în colaps, dar și întreaga societate și fac apeluri la proteste, care constituiau apogeul țintit de curatorii de la Moscova ai operațiunii lui Platon. Anume pentru acel moment fusese pregătit și finanțat partidul lui Renato Usatîi, în care acesta trebuia să-și demonstreze utilitatea.

Finanțarea protestelor este realizată, din bani proveniți din Laundromatul Rusesc și miliardul furat din sistemul bancar moldovenesc, de Veaceslav Platon, finanțatorii lui Renato Usatîi din RJD și partial Vlad Filat, care se simțea amenințat de dosarele anchetate la Chișinău.

La 6 mai 2015 Ilan Shor este reținut de procurorii de la Chișinău. Acesta colaborează cu ancheta și în baza autodenunțurilor sale la 15 octombrie 2015 este reținut Vlad Filat, iar la 26 iulie 2016 la Kiev este reținut de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) Veaceslav Platon.

Suntem încă departe de momentul în care să putem pune punct în aceată lungă și încurcată istorie. Miliardele spălate de Platon în Laundromatul Rusesc, inclusiv cel furat din sistemul bancar moldovenesc, încă stau în conturile din diverse bănci din întreaga lume și sunt periodic distribuite partidelor politice, companiilor internaţionale de consultanţă şi lobby, ONG-urilor, instituțiilor de presă, care continuă să realizeze planurile și sarcinile puse de gestionarii lor. Din nefericire pentru ei și din fericire pentru noi, banii lasă urme, ceea ce am și demonstrat în acest material. Așa ori altfel, ca și în 2014, Moldova este din nou în prag de alegeri parlamentare. Și cu siguranță în birourile de pe Lubyanka este pregătit un nou plan, “C”, pentru Moldova…

Recent, la 1 decembrie 2017, generalul Andrei Belianinov a fost numit președinte al Băncii Eurasiatice de Dezvoltare (EABR) de la Moscova. Iar și mai recent, în noaptea Învierii, generalul Vladimir Yakunin a adus la Moscova de la Ierusalim, cu o cursă charter de lux, Focul Haric, în calitate de președinte al Fondului Andrei Pervozvannyi.

Москва слезам не верит!

 

Va urma*

* În următoarea parte a investigaţiei vom descoperi împreună cum serviciile ruseşti s-au implicat plenar în ştergerea urmelor atacului la sistemul financiar-bancar moldovenesc, prin încercarea disperată de a falsifica materialele puse la dispoziţia companiei Kroll. Vom vedea cum acestea au încercat să influenţeze ancheta internaţională, după ce avocaţii lui Veaceslav Platon au pus presiune pe companie, determinând-o să lase fără atenţie detalii şi documente importante găsite de SBU în momentul reţinerii lui Platon la Kiev.

Deoarece investigaţia internaţională pune în pericol cercuri de influenţă de cel mai înalt nivel de la Kremlin, a fost mobilizată întreaga reţea de agenţi FSB, cu sarcina de a tatona reprezentanţii companiei Kroll, pentru a-i influenţa, a compromite ancheta şi respectiv îndepărta pericolul pentru anumite nume sonore de la Moscova, de altfel după un scenariu aplicat anterior şi în alte speţe investigate de compania internaţională.

În rezultat, fiind contractată şi respectiv plătită de Banca Naţională a Moldovei pentru a face lumină în schema complicată a atacului la sistemul financiar-bancar moldovenesc şi respectiv pentru a-şi asuma de la înălimea notorietăţii sale responsabilitatea juridică pentru demararea unor proceduri penale legate de anumite companii şi respectiv recuperarea banilor furaţi, compania Kroll a ales, cel puţin în pimul raport, să se limiteze la o sinteză a documentelor primite, cel mai probabil de la procurorii moldoveni, şi să expună o listă de persoane şi companii care deja figurează episodic în mai multe investigaţii jurnalistice făcute publice. 

Respectiv, după ce a încasat banii, Kroll s-a spălat pe mâini şi a pasat înapoi BNM şi procurorilor moldoveni un raport confidenţial superficial (cel puţin cu referire la prima sa parte), împreună cu responsabilitatea juridică pentru eventuale proceduri formalizate, în faţa prestigioaselor case de avocatură internaţionale, contractate pe milioane de dolari din banii furaţi de la moldoveni de Ilan Shor şi Veaceslav Platon. Acestea şi-au permis deja să ameninţe  compania, dar şi instituţiile de la Chişinău, cu procese de judecată în instanţele internaţionale.

Astfel, Kroll s-a spălat pe mâini, a evitat să administreze probe noi şi respectiv să descopere întreaga piramidă a schemei şi respectiv a personajelor implicate în schemă, a fentat cele mai fierbinţi şi picante detalii ale schemei, s-a făcut că plouă şi nu observă legătura evidentă dintre Laundromatul Rusesc şi furtul banilor din sistemul bancar moldovenesc. În așa mod, Kroll a evitat problemele cu Kremlinul şi serviciile speciale ruseşti, lăsându-le pe seama Chişinăului. Nu doar pe cele de ordin juridic...

Urmează să vedem împreună cum au realizat această performanţă serviciilor speciale de la Moscova, care până acum au reușit sa blocheze anchetarea Laundromatului Rusesc în multe din ţările prin care au trecut banii spălați la Chișinău şi au încercat să se ţină cât mai departe de subiectul fraudei de la BEM. Dar, aşa cum vom vedea și în următoarea investigaţie, banii lasă urme, probele demonstrând că o mare parte din companiile folosite în Laundromatul Rusesc sunt exact aceleaşi care figurează și în tranzacţiile financiare de la BEM, fiind vorba despre credite neperformante şi operațiuni de spălare de bani de sute de milioane de dolari, drumurile ducând toate exact în acelaşi loc, Veaceslav Platon şi FSB.

 

@Veaceslav BALACCI, OR, MS, SI