Interviu cu Mihail GOFMAN.

8 noiembrie 2018

Interviu cu Mihail GOFMAN.

@ZEPPELIN INVESTIGATIONS

Interviu cu Mihai Gofman (fost șef-adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție)

 

 

Balacci: Dle Gofman, Bună seara, sau bună ziua, cum este în Statele Unite unde vă aflați acum. Nu știu care este orașul în care vă aflați și probabil n-o să-mi spuneți chiar dacă vă întreb, din raționamente de securitate.

Gofman: La mine într-adevăr este ”bună ziua”, dar pentru R. Moldova este ”bună seara”. În principiu unde mă aflu eu, într-adevăr, din fericire, sau din păcate mă aflu departe de Chișinău, dar mă aflu în siguranță, și nu numai eu. Chiar și cei care au mers după mine.

Balacci: Dle Gofman, v-ați făcut remarcat în spațiul public prin dezvăluiri despre spălările de bani și furturile din sistemul bancar moldovenesc, care au zguduit ultimul deceniu R. Moldova, însă ați fost cumva zgârcit la detalii și foarte multe aspecte, pe care ați dat de înțeles că o să le faceți publice mai târziu. Recent s-au împlinit trei ani de la reținerea fostului premier V. Filat, care în momentul reținerii a promis să facă dezvăluiri care vor exploda clasa politică, dar nu s-a ținut de cuvânt. Poate este momentul s-o faceți dvs. astăzi, s-o facem împreună. De ce nu?

Gofman: Într-adevăr a trecut ceva timp de când a fost reținut fostul premier V. Filat, care în viziunea mea niciodată nu a fost un om de stat. În virtutea anumitor situații a devenit prim ministru, dar niciodată nu a fost o persoană de stat. El Întotdeauna a încurcat afacerile cu ceea ce înseamnă a fi o persoană publică într-un stat, când după tine merg aproximativ 4 milioane de cetățeni, care au avut încredere în acea perioadă în dumnealui. Adică nouă când ne povestea despre frumosul viitor al R. Moldova, ați văzut că prin ușa din spate ăștia își făceau schemele sale meschine.

Balacci: Așa este. S-o luăm pe rând. Primele scandaluri internaționale legate de R. Moldova au început încă acum un deceniu – vestitul dosar ”Magnițchi”, 2007-2008, când pin Banca de Economii din Chișinău s-au spălat sute de milioane de dolari de la Moscova. Cine au fost organizatorii, beneficiarii, dar și cine a acoperit schema în R. Moldova? De ce a tăcut conducerea BEM? Dar și mai interesant de ce au tăcut acționarii privați ai băncii?

Gofman: Într-adevăr fără acționariatul băncilor, și aici merge vorba nu doar despre acționariatul BEM, s-a încercat să se mușamalizeze anumite aspecte, adică caracterul internațional. Dacă inițial tranzacțiile date au avut loc la sfârșitul anului 2007 – februarie 2008, ele erau privite ca niște infracțiuni legate de activitatea firmelor delicvente sau fantome, în limbajul popular.

Balacci: Erau două... prin două firme?

Gofman: ”Bunicon Impex” și ”Elenast Com”, care foloseau o anumită companie off-shore ”Kelway Trading”. Vestita companie ”Kelway Trading”, care ulterior a apărut în toate scandalurile internaționale și dădea foarte multe semne de întrebare cine totuși stă în spatele ei?

Adică, compania respectivă panameză era tpt de tipul unei companii fantome, dar cu statut internațional și era utilizată pe intern în R. Moldova pentru acordarea mitelor și soluționarea anumitor probleme legate de aspectul financiar. Dosarul cu ”Kelway Trading” a fost pornit în aprilie 2012, ulterior cu Bunicon” a fost pornit în decembrie 2013, și cu ”Elenast Com” – în februarie 2013. Într-adevăr, m-am ocupat nemijlocit de acest caz, este într-adevăr o grupare criminală internațională care are tangențe din Federația Rusă. Aici trebuie să fie luată o decizie mai mult politică, fiindcă organele de forță au intrat într-o situație care merg pe cerc și nu știu pe ce ușă să iasă, fiindcă beneficiarii acestor bani se află cu totul în alt stat. Asta așa pe scurt, dacă ați dorit să aflați ce este cu vestitul caz ”Magnițchi”.

Balacci: Ar fi foarte curios să aflăm organizatorul și beneficiarii până la urmă. Pentru că banii am văzut că au venit din Rusia, și tranzitând R. Moldova au ajuns în diverse destinații din întreaga lume practic.

Gofman: Bineînțeles că tranzacțiile respective au fost utilizate în înregistrarea tranzacțiilor de date prin așa sistem internet banking. Adică practic nici Bunicovschi, nici doamna care vindea la piața la Flacăra, cu care m-am întâlnit eu personal, nu aveau atribuție.

Balacci: Administratorul companiei ”Elenast Com”?

Gofman: Da, formal erau proprietari, dar nu beneficiari și niciodată nu au înțeles în ce au fost implicați până la urmă. Doamna a primit 50 de dolari în acea perioadă, și venea dintr-o pătură social vulnerabilă, ca și mulți alții care au nimerit în acea situație. Citarea lui Bunicovschi pe data de 26.07.2012, așa și nu a mai venit, căci el locuia în Transnistria și accesul acolo era mai dificil, chiar și pentru noi.

Balacci: Organizatorii din start au conceput schema, încât să fie utilizați oameni socialmente vulnerabili sau rezidenți ai zonei transnistrene?

Gofman: Situație standard în acea perioadă. Normal că fără acționariatul băncii, inclusiv cei privați... nu uitați că totuși 56 % aparținea cota statului, care gestiona activele Băncii de Economii. La acea perioadă președinte BEM era Grigore Gacichevici, privații erau frații Țopa, și statul trebuie de văzut după documente, trebuie să verific cine gestiona, cine erau în consiliul de administrare al Băncii.

Balacci: Erau exponenți ai Ministerului Finanțelor?

Gofman: Da. Da. Doamna Matveeva și doamna Voronin dacă nu greșesc. Ei se schimbau periodic acolo, cam ăștia erau și în perioada când s-a realizat și pregătirea pentru jaful secolului și devalizarea sistemului bancar efectuată prin Banca de Economii.

Balacci: Și organizatorul, peștele mare care ar fi putut organiza...?

Gofman: Ăsta venea din sistemul bancar – Veaceslav Platon. Persoane care cunosc și știu cum să se orienteze în sistemul bancar, fiindcă e un domeniu foarte specific și cu inginerii financiare care inițial nu pot fi văzute... – și cu toate ramificațiile către Guvern, Parlament dacă doriți, ș.a.m.d.

Balacci: Deci, schema fiind organizată de Platon, a fost acoperită la cele mai înalte vârfuri ale puterii de stat?

Gofman: Dacă cota statului era de 56 %, dvs. considerați că ei nu cunoșteau ce se petrece acolo?

Balacci: Am înțeles. Ați pomenit compania off-shore ”Kelway Trading”... Chiar dvs. în decembrie 2016, dacă țin minte bine eu, ați făcut publică denumirea acestei companii și ați legat-o anume de dosarul Magnițchi. Am văzut că aceeași companie are tangențe și cu Laundromatul rusesc și cu furtul miliardului. Dar am văzut că după ce dvs. ați dat denumirea acestei companii, presa de la Chișinău foarte rapid a stins subiectul. De ce s-a întâmplat asta?

Gofman: Pe mine mă întrebați? Trebuie să întrebați presa.

Balacci: Opinia dvs. ca autor al dezvăluirilor...

Gofman: În primul rând pe ”Kelway Trading” am pornit urmărirea penală încă în aprilie 2012. Ea era utilizată ca companie scoică în majoritatea tranzacțiilor care aveau ca formulare de operațiuni suspecte. Și până la urmă s-a adeverit că ea era utilizată atât în cazul Magnițchi, Laundromat și jaful secolului. Adică ei până într-atât erau de siguri de faptul că vor realiza aceste scheme infracționale, care până la urmă s-au adeverit că au statut internațional, că nici nu se complicau să le schimbe

Balacci: Probabil erau într-atât de încrezuți în schema lor, încât nici nu încercau să o schimbe, atâta timp cât funcționa perfect.

Gofman: Păi sigur. Încrederea lor era într-atâta, că ați dat și singur răspuns la întrebarea ”de ce presa a mușamalizat și nu dorea și nu dorește să vorbească până în ziua de astăzi de așa companie. Ea oricum va exploda. E vorba doar de timp și cât nu ar încerca unii să o mușamalizeze infracțiunea dată, nu prea vor fi șanse, nici o șansă.

Balacci: Din schema pe care dvs. tocmai ați descris-o, după care a funcționat spălătoria Magnițchi, pare a fi o testare pentru Laundromatul Rusesc. După 2008 peste doi ani a început după aceeași schemă Laundromatul Rusesc și practic în aceeași perioadă furtul miliardului. Cum credeți. Care sunt beneficiarii, executorii, și respectiv cine au fost cei care au executat inclusiv din instituţiile de drept, de ce nu a funcționat acel vestit Buton Roșu despre care se vorbește în ultimul timp la Chișinău?

Gofman: Buton Roșu? Foarte interesantă abordare. Nu exista și nu a fost luat de la CNA nici un Buton Roșu. Despre faptul ce se pregătea cu furtul miliardului, cu Magnițchi, cu Laundromatul... totul se știa. Nu s-a dorit! Nu trebuia să se ajungă la asemenea situație. Dacă vorbim de laundromat, materiale au fost trimise, anchete în baza articolului 274 din codul de procedură penală încă în 2010; cu jaful secolului deja am descris într-atât de detaliat cum a fost adunat puzzle-ul respectiv și de ce autoarea Cristina Țărnă a plasat anume acum noțiunea de Buton Roșu, și adică încearcă să se mușamalizeze, să dea vina pe cadrul legislativ. Dar noi nu vom vorbi astăzi de Cristina Țărnă. Dar vom vorbi despre vice-directorul CNA-ului Cristina Țărnă, care a acceptat regulile de joc ale anumitor grupuri de interes. De ce nu-i dă nimeni întrebarea despre Butonul Roșu și de ce duce în eroare că deputatul Valeriu Guma este cel care ar fi deconectat butonul? Dați să vă pun eu toate aspectele pe I pe problema în cauză. Formularea Butonului Roșu că el a fost deconectat în baza articolului 7 din legea 1104 a legii cu privire la CCCEC. Era cu totul alt deputat, Valentin Cheptene. Nu încercați să duceți în eroare opinia publică... Care în iunie 2010 s-a adresat Curții Constituționale să anuleze articolul respectiv din legea CCCEC, care practic era un impediment foarte serios în realizarea pregătirii jafului secolului, Laundromatului ș.a.m.d. Și încă nu că așa, dar a solicitat că luând în considerație perioada de concedii, ”rugăm să fie examinată în mod prioritar”. La Curtea Constituțională atunci a fost președinte doamna Șterbeț. Trei au votat pentru anularea acestui articol, și doi judecători de la CC și-au făcut opinia sa separată că totuși articolul respectiv este juridic legal. De ce s-a făcut aspectul dat? Adică la acel moment aveam două norme. Articolul 7 litera H din legea 1104 a CCCEC ne asigura nouă confortul legat de modul de blocare a contului. Articolul din legea 190, a cărtui autor am fost eu, din legea cu privire la combaterea și spălarea banilor, a doua lege care deja a fost adoptată în 2007, el era mult mai complicat și implica mai multe structuri din start. Adică, noi blocam pe cinci zile, iar după cinci zile trebuie să vă adresați Judecătoriei de instrucțiune, Buiucani de obicei, care ați văzut în ce situație au fost și câți judecători au fost implicați în Laundromat. Adică totul avea o gândire logică și organizare, iar evenimentele erau puse la punct dinainte. Scopul de bază a fost distrugerea vectorului european. Foarte clar să fie. Birocrații de la Bruxelles și Consiliul Europei nu au vrut să ne audă, întrebarea rămâne apropo deschisă. Multe persoane care erau în instituțiile de stat luptau cu noi. Adică noi luptam și cu conducerea noastră și cu cei din afară, începând de la linșări mediatice, condiționări de concedieri. Apropo, concedierea mea a fost solicitată de prim-ministrul Vlad Filat încă pe data de 3 august 2012, în cadrul unei ședințe din sediul Ministerului de Finanțe, unde se aduna ”betonul din alianță”. În care atunci în acele zile a fost scos din funcție Nicolae Platon (șeful Inspectoratului Fiscal), Ion Frunză – care deranja mulți infractori... și Vlad Filat a solicitat ”capul meu” în schimbul la ei. Până la urmă, aceste două persoane au fost scoase. Eu, folosind capacitățile mele, am rezistat. Bineînțeles, s-au început alte jocuri, plasarea diferitor persoane în conducerea CNA-ului, aceeași Cristina Țărnă, că doar Filat a insistat să fie plasată în funcția respectivă; și precum că lupta cu corupția, îl ruga pe Aurel Suhan să inventeze ceva, că este indicație de sus că ”noi trebuie să-l neutralizăm”.

Balacci: Până la urmă era o comandă politică să înțelegem?

Gofman: Inclusiv și politică. Adică politicul și cu criminalul s-au contopit. Acesta e primul know-how în Moldova când conducerea CNA își comandă propriul colaborator, și nu numai eu eram, dar erau și alte persoane pe care am putut să-i scot de sub lovitură, și cum am vorbit cu ei, le-am spus să dea vina pe mine, că eu am dat indicații, că eu știu alfabetul A+Z, dar voi știați câte o literă din alfabet. Deja e știut, linșări mediatice, apropo, prețul unui articol valora undeva 300 de euro. Asta poate să o confirme și Aurel Suhan, dar noi la problema asta o să revenim.

Balacci: Erau articole la comandă pentru a vă denigra pe dvs.?

Gofman: Sigur. Cum ați dori dvs. să stopați pregătirea jafului secolului? Că până când ei făceau schema și furau pachetul majoritar al BEM, noi deja aveam răspunsuri de la serviciile similare cu care noi conlucram. Asta se efectua în baza unor convenții la care noi suntem parte pe diferite filiere la organizațiile internaționale de profil. Până când ei făceau schema, noi deja cunoșteam totul. Și bineînțeles, era și Normal ca să fim comandați și să ne spună că aceștia încurcă la realizarea acestor scheme.

Balacci: Poate ne dați detalii și nume ale jurnaliștilor care s-au inclus în această...?

Gofman: Eu nu atac presa. Dar e știut. Priviți, primul articol a apărut dacă nu greșesc încă în 2012 în noiembrie pe adevărul.md. în care precum că eu îi protejez pe frații Toacă, care nici până în ziua de azi nici nu știu cine sunt ei, dar mă rog. Pe urmă a apărut pe Ziarul de Gardă Iurie Sănduța. Trebuie să iasă și alții să mai spună. Dacă nu o să vrea să iasă, eu știu cum să-i scot din vizuinile lor unde s-au plasat ei. Față de mine personal, dacă vorbesc de mine, s-au încercat mai multe tentative sub anumite interviuri să mă scoată în Cuba, Mexic și nu știu de ce Portugalia. Cred că e mai ușor să pună mâna pe mine

Balacci: Foarte interesant. Dacă ați spus de scopul acestor operațiuni de a lovi în vectorul de dezvoltare a R. Moldova și de a-l schimba, foarte interesant detaliile pe care le dați. Este vorba de serviciile speciale implicate?

Gofman: Păi sigur. Servicii speciale din afara țării care am spus-o nu o dată, au fost cu diversiuni contra R. Moldova, folosind forța motrică, energia funcționarilor care au refuzat să-și apere țara. Eu mă mir cum de până în ziua de azi dlui Vlad Filat nu i-au pornit infracțiunea de trădare de patrie. Sunt foarte multe persoane. Dacă vorbim despre executori și acele persoane care au știut și au văzut și au primit acele documente pentru luarea măsurilor de rigoare, noi într-o bună zi ne-am trezit cu ”că nu este nimic”. Și din contra, nu reușeam să facem o ședință la Procuratura Generală în sala de ședințe, când nu dovedeam să ajung până în fața președinției, în 2013 și eu primeam amenințări de astea cu ,,zâmbet pe buze’’. Asta este situația reală. Eu cred că nu este cazul să vorbesc acum, dar soției mele i-au tăiat furtunul de frână.

Balacci: Vă rog detalii

Gofman: Ce detalii?, s-a urcat la volan și a dispărut frâna. Inițial nu înțelegea nimeni ce se petrece. A avut norocul cel mare că nu avea viteză mare.

Balacci: De la cine erau aceste amenințări?

Gofman: Unul din ei la fel era V. Platon și mulți alții. Nu era vorba doar de V. Platon, e vorba de multe persoane din alianța asta de ,,beton’’ care tot ne amenința. M. Ghimpu ne anunța că este fără fisuri ,,alianța de beton’’, până la urmă s-a adeverit că este cu fisuri, și mari fisuri. Trebuie să înțelegeți un aspect foarte important, nu se dorește să se facă diferențiere cum a fost pregătit jaful secolului, cum a fost devalizat sistemul bancar( puțin nu este corectă formularea dată) și cum a fost realizat în noiembrie 2014 așa numitul jaful secolului.

Balacci: Haideți al subiectul acesta. Ați pomenit deja un nume, V. Platon. Apropo de rechini, de acești mari organizatori dincolo de executori, acest SRL căruia îi spune Zenit Management prin care a fost scos o bună parte din miliard, vedem un ping-pong între I. Shor și V. Platon, până la urmă cine este beneficiarul acestui SRL?

Gofman: Vă explic încă odată. Același Kelway Traning, aceleași o mulțime de companii care erau utilizate în ingineriile respective (financiare), Zenit Management este la fel o companie scoică, adică cu statul internațional de fantomă, dacă să vorbim pe înțelesul cetățenilor. Da, ea aceste înregistrată inclusiv pe o persoană interpusă, da se utilizau ip-urile respective, dar beneficiari sunt cu totul alții. Ce sunt cu ,,aruncături-le’’ astea, ba e al meu , ba al tău, banii unde sunt, unde sunt mijloacele, unde sunt rezervele valutare ale țării:?. E foarte simplu ping-pongul asta că eu nu văd, că eu nu cunosc, că eu nu știu. I. Shor la fel are vina sa, el executa anumite indicații, dar el a spus că dacă m-ă atingeți pe mine arunc în aer toată clasa politică. El a fost persoana care ducea valizele, la indicația cui?. A cui prieten era I. Shor, cine i-a propus lui Lucinschi să devină acționar la UniBank, cu ce ocazie, când i-a transmis 4, 5 %?. Dar, asta este altă istorie, sunt foarte multe aspecte care cât nu ar încerca ei să le transcrie companiile prin Ucraina, prin regiunea Lugansk, Donetk, unde este conflict armat, companii moldovenești cu capital statal este de 5400 de lei, dar care primeau miliarde de lei. Ați uitat?

Balacci: Desigur că nu. De la Magniţki, Landromat și altele avem contacte despre care tocmai vorbeam, criminalitate, servicii și aceiași persoană.

Gofman: Până la urmă dacă la sfârșitul anului 2014 nu apărea anumite documente și nu erau să fie soluționate anumite situații la nivel politic, eu m-ă tem să spun ce era să fie cu R. Moldova, dar în general s-a încercat să fie înlăturată ,,alianța de beton’’. Am spus-o, o spun și voi repeta, a fost o diversiune contra R. Moldova.

Balacci: O să insist pe beneficiari și rechinii mari. I. Shor despre care tocmai ați vorbit că avea un rol de executor, a recunoscut public că făcea plicuri pentru politicieni, presă, alții. Am văzut în investigații din presa internațională că bani din firmele lui Palton, din Landromat ajungeau la politicieni din Italia, Germania la nivel internațional. Vedem ONG-uri, cum este ONG-ul lui L. Kozlovskaia sau instituții de presă de la Chișinău care fac avocatură directă pentru V. Platon.

Gofman: Poate este companie de lobbyism cu toate componentele de rigoare. Adică foarte bună întrebare de ce banii respectivi se acordă politicienilor de la Bruxelles, se acordă persoanelor care fac lobbyism. Și nu e vorba doar de V. Platon, de mai multe persoane. Acum noi știm cine este L. Kozlovskaia, care sunt aspectele, cu cine conlucrează, ce interese are, sunt companii de lobbyism, eu lobez anumite situații.

Balacci: Acesta este un ONG declarat că luptă pentru drepturile omului.

Gofman: Acesta e situația din Moldova. Toți luptă pentru drepturile omului, dar până la urmă se adeverește că cine plătește acela arvonește

Balacci: Totuși în opinia mea atunci când banii ajung, bine să admitem când e o companie de lobby declarată, dar când e o instituție de presă care declarat luptă pentru a descoperi adevărul, în opinia mea sunt alte rigori, ar trebui să fie cel puțin. Când i-ai bani și faci avocatură pentru ....

Gofman: Presa de la Chișinău câteodată scriu ceea ce nici ei nu cunosc. Aud ceva pe undeva. Într-adevăr am primit invitație la San Francesco să particip la un forum moldo-american, am refuzat. Mi-se pregătea o combinație mai specifică, care nu vreau să o dezvălui acuma și am refuzat să particip acolo, inclusiv cu interviurile de excepție pentru N. Morari și unele persoane care îmi identificau unele suspiciuni și îngrijorări. Atât pot să menționez pe tema dată, nu am participat așa că aș putea să liniștesc presa de la Chișinău. După câte văd eu cine plătește acela arvonește, nu prea îi interesează realitatea, îi privește.

Balacci: Ca să înțeleg, era o invitație dar cu anumite întrebări sau ci anumite poziții pe care trebuia să le luați?

Gofman: Da, sigur.

Balacci: Poate ne puteți da mai multe detalii, în interesul cui iarăși urma să dați aceste interviuri și ce trebuia să spuneți în ele?

Gofman: Ce trebuia să spun, îmi vine greu de spus. În orice caz insistau ca eu totuși să particip la forumul respectiv care nu avea nimic cu relațiile moldo-americane, dar cu un anumite aspect în scopuri de a scoate numite persoane de sub urmările penală și cu solicitări de a face declarații în susținerea acestora.

Balacci: Foarte interesant. Domnule Gofman apropo întorcându-ne la presă, inclusiv din ceea ce spuneați dvs. în spațiul public, unele instituții de presă interpretau ca un gen de activitate de avocatură pentru Platon aruncând săgeți în altă parte.

Gofman: Mă rog, îi privește. Acum eu cred că deja au înțeles cam toți și încearcă într-un fel sau altul să i-a de la mine interviuri, să aducă o anumită conotație, sau anumită direcție a investigației respective. La mulți le-am refuzat inclusiv și pe dvs., dar văd că am fost atacat chiar și de dvs. și am zis că ar fi bine să vă dau un interviu. Să sperăm că asta a fost o intenție a unui interviu, asta e ca un fel de tactică. Sper că tactica respectivă nu o s-o ia și ceilalți, dar și asta este o formă de afla mai multe informații. Ați spus că sunt rezervat în informații, dar cui să le dăm, ei și așa le au.

Balacci: Vă referiți la presă?

Gofman: Inclusiv și la presă care pe mine mă atacă, dar din 2016 stau anumite documente la ei care până în ziua de azi nu le publică. Care este motivul?

Balacci: Vorbiți despre anumite instituții de presă?

Gofman: Da, dar nu vreau să fac public. Eu presa nu o atac, îi privește ce scriu.

Balacci: Haideți să nu dăm nume, dar dumneavoastră ați prezentat acte anumitor instituții de presă sau haide-ți să le spunem, anumitor jurnaliști, care nu le-au făcut publice?

Gofman: Nu le-au făcut publice și acest a fost anul 2016. Dacă până în 2016 aveam o anumită tactică să nu fie publicate, dar să se facă sub formă de investigație căci erau mai multe persoane sub amenințare de lichidare fizică. După 2016 în general le-am transmis oficial și le-am spus că pot deja să le publice, căci deja a început să apară mai multe informații în spațiul public. Cel mai interesant, eu nu vreau să îi dau numele, dar în 2015 când am încercat să fac mai multe declarații la o televiziune, persoana în cauză m-a refuzat. Anul acesta am fost refuzat de altă persoană notorie, a spus că se tem. Atunci vorba ceea: dacă se tem atunci nu trebuie să se mai ocupe de investigații jurnalistice, adică când e vorba de linșarea anumitor persoane aici nu se tem, când e vorba să publice anumite documente se tem. Presa de la Chișinău ar trebui să se aprecieze odată de ce se tem și de ce nu se tem.

Balacci: Probabil secretul sunt ai cei 300 euro de care spuneați că ar costa anumite articole la comandă?

Gofman: Nu numai aceia, a apărut la data de 6 martie, 2014. 6 martie este ziua mea de naștere și încă a unei ,,persoane notorie’’- I. Shor, tot 6 martie.

Balacci: Totuși am să insist pe rolul fiecăruia beneficiar, executor sau altele. Am înțeles eu corect, atribuiți lui V. Platon rolul de organizator. Care totuși a fost rolul lui Plahotniuc?, este întrebarea pe care sunt obligați să v-o pună oricare din jurnaliștii de la Chișinău.

Gofman: Este coordonatorul ,,alianței de beton’’ pentru Integrarea Europeană. A știut sau nu a știut?. Îmi vine straniu să înțeleg că nu a știut. Dacă a știut de ce nu a luat măsuri?. Îmi vine greu să dau o apreciere asupra modului de gândire a dumnealui, dar să cred că nu a știut... poate a vrut să îl sancționeze pe Filat, poate a vrut să îl sancționeze pe Platon, poate a vrut să îl sancționeze pe I. Shor. În ajun, de Crăciun în 2012, aspectul legat de modul de cum se poate ca rezervele valutare a R. Moldova să fie gestionate de privat, adică de băncile private și nu de organizațiile internaționale de profil( FMI, Banca Mondială, etc.) asta a fost V. Platon.

Balacci: Care a fost atunci rolul lui Plahotniuc în această istorie?

Gofman: A știut totul sau nu a vrut să știe. Staniu modul de abordare, dar totuși și-a asumat funcția de coordonator de Alianță pentru Integrarea Europene. Toți acuma recunosc că într-un fel sau altul datorită acestor hârtii s-au luat anumite măsuri ca vectorul european să nu fie distrus, fiindcă puterea urma să fie preluată de către anumite forțe din F. Rusă. Organizatorul la toate aspectele date erau persoane de rigoare sub acoperământul anumitor servicii. Când s-a dus lupta cea mare pentru preluarea Băncii de Economii?, Martie-aprilie 2012? Luptau mai multe grupuri de interes, atunci au câștigat grupul Filat consultat de Platon, Lucinschi, sub pretextul că dacă nu i se dă Banca de Economii iese din alianță, informații care l-e dețineam noi.

Balacci: Un element de șantaj?

Gofman: Da, un element de șantaj. Eu personal am participat cu unii colaboratori. Acolo au fost câteva ședințe când au încercat să fie înlăturat statul, prin transmiterea administrării băncii respective de către acționarii minoritari. Atunci poziția s-a menținut dar au cedat în 2013, statul a cedat în 2013, prin persoane care luam decizii pe aspectul dat. Dacă o să priviți procesele verbale și registrele când au fost invitați acționarii acolo figurează unii colaboratori, eu figurez sub legitimația 071 al legitimației CCEC. Sunt aspecte care nu au fost până acum discutate. Atunci am avut un mic conflict cu G. Gacichevici, el nu ne permitea să participăm la ședința respectivă. Am spus foarte clar că dacă noi nu intrăm să vedem ce se petrece cu cota statului atunci adunarea respectivă nu v-a avea loc, chemăm organele de forțe speciale și ne clarificăm ce se petrece. Noi am intrat, monitorizam, apreciam, făceam notele de rigoare, informam primele persoane din stat ca până la urmă să aflăm că ele singure sunt implicate în acest proces. Foarte simplu. Dar era anul 2012, noi atunci interpretam situația că se petrece ceva de tipul un conflict între acționari ca ulterior să aflăm despre un întreg proces de preluare a pachetului majoritar al Băncii de Economii care aparținea statului și ați văzut că s-a realizat într-un fel când a fost acea emisie de acțiuni. La data de 12 iulie 2013 a fost o ședință extraordinară în care a fost decisă să fie efectuată emisia cea de 80 mil. de lei, echivalentul la 50 mil. de dolari, au fost cele patru emise de 16 mil. de acțiuni, care noi am demonstrat că este o emisie fictivă, adică compania respectivă de sisteme informaționale integrate a luat un credit sub echipament de electronică, accesorii. 30 de milioane au trecut prin câteva companii offshore și au venit și au cumpărat aceiași cota parte a statului. Asta noi am aflat atunci. Aceleași companii( ca din schema cu Landromatul rusesc), nimic nou, nu se complicau să schimbe companiile respective offshore și niște companii din F. Rusă. Până la urmă noi, anume prima ședința a comisiei care de pe data 12 august 2013, când au fost prezenți practic câte 2-3 persoane, eu unicul am fost de la CNA care m-am ridicat și am spus de ce Banca de Economii nu găsește 80 mil. de lei?, dar deja documentele veneau pe parcurs de la diferiți colegi de peste hotare în care noi în câteva zile am stabilit că este fictivă. După ședința respectivă eu nu am reușit să ies din clădirea Procuraturii Generale căci sau și început sunete cu amenințări și de tot neamul. Unde te bagi, ce vorbești?

Balacci: Revenind la modul în care V. Platon a reuși să își subordoneze anumiți politicieni, iată ați vorbit despre cazuri în care persoane din conducere CNA îi reprezentau interesele spre exemplu, sau legături cu politicul ale acestor persoane. Cum reușea el acest lucru, un bancher, un reprezentant al Moldindconbank reușește să influențeze decizia anumitor politicieni?

Gofman: Dacă vorbim mai la concret iarăși uitați, iarăși revenim de C. Țarnă. Repet, nu am nimic contra persoanei în cauză, vorbesc din poziția ca fost vice-director în funcția care a fost C. Țarnă. Căci în locul ei putea fi oricare. Nu uitați că soții Palihovici sunt într-o anumită rudenie cu C. Țărnă, care făceau parte dintr-un partid, care într-un fel și altul influențau anumite procese în Parlament inclusiv și cu primirea scrisorilor de către comisia din Parlament când eu deja nu mai eram funcționar public și pe mine mă atacau, adică examinarea unui cetățean care nu are atribuție cu politicul și care nu are atribuție cu anumite activități a partidelor, dar cunoaște atâtea care ar putea să le strice pe viitor jocul. Ați văzut cu ce s-a terminat jocul lor?. Urât. Filat judecat, V. Platon două dosare, după Filat am înțeles că deja vin alte dosare. Cred că am putea să vorbim la nesfârșit aici. Ca formă spre exemplu cunosc că soții Palihovici au primit de la Moldindconbank 4 mil. de lei pentru procurarea unei case la str. Albișoara, adică strada poate fi cu totul alta, dar vorbesc de strada principală. Formule sunt diferite, pur și simplu asta a fost mai neglijenta formulă de luare a unui credit, apropo trebuie de verificat cum a întors și de unde a avut sursele de venit să le întoarcă. Vorbim de un caz concret.

Balacci: Eu nu am să spun că sunteți eroul meu, dar am impresia că am reușit performanța unui interviu explozie, ceea ce ne-am propus la început și vă mulțumesc pentru timpul pe care l-ați găsit pentru acest interviu.

Gofman: Și eu vă mulțumesc pentru timpul acordat și interviul dat. Eu am apreciat atacurile dumneavoastră, mă rog să înțeleg că este o tactică. Sperăm că și alții din presă s-o preia, cu toate că aceasta nu v-a fi cea mai bună.

Balacci: Nu v-ă promit că vor înceta ele atunci când va fi cazul.

Gofman: Ele deja se prelungesc 5 ani cu diferită intensitate, La fel vă mulțumesc și vă doresc o seară bună.